Băncile centrale își umplu seifurile cu aur: metalul galben rămâne scutul preferat în vremuri de criză

Sursa foto: Shutterstock

Băncile centrale își umplu seifurile cu aur: metalul galben rămâne scutul preferat în vremuri de criză

Cuprins Articol:
Băncile centrale ar urma să cumpere mai mult aur în următoarele 12 luni, într-un context marcat de tensiuni geopolitice, inflație și incertitudine pe piețele financiare, arată un studiu publicat de Consiliul Mondial al Aurului.

45% dintre gestionarii de rezerve publice intervievați de World Gold Council spun că se așteaptă ca propriile instituții să își majoreze deținerile de aur în următorul an. Procentul este cu două puncte peste nivelul din 2025, scrie Agerpres.

Majoritatea celor 74 de bănci centrale care au răspuns sondajului, 54%, estimează că rezervele lor de aur vor rămâne neschimbate, în timp ce doar 1% se așteaptă la o scădere.

Potrivit WGC, băncile centrale continuă să vadă aurul drept un activ de protecție, iar scăderea recentă a prețurilor nu le-a schimbat strategia.

„Băncile centrale se axează în continuare pe metalul galben, iar recenta scădere a prețurilor nu a schimbat aceste opinii”, a declarat Shaokai Fan, director în cadrul WGC citat de Agerpres.

Aurul, folosit ca protecție în fața crizelor

Studiul arată că 93% dintre respondenți au deja aur în rezerve, față de 81% în urmă cu un an. Motivele invocate sunt performanța aurului în perioade de criză, rolul său de rezervă de valoare și nevoia de diversificare a portofoliilor.

Pentru țările emergente și în curs de dezvoltare, aurul are și o funcție importantă de protecție în fața riscurilor geopolitice. 85% dintre gestionarii de rezerve publice din aceste state au subliniat rolul aurului în acoperirea unor astfel de riscuri, scrie Agerpres.

Cele mai multe răspunsuri la sondaj au fost primite după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie, care a dus la creșterea prețului petrolului și la presiuni suplimentare pe piețele financiare.

Iranul și Statele Unite au anunțat duminică un acord de principiu pentru încheierea conflictului de aproape patru luni, ceea ce a redus o parte din presiunile din piețe. Protocolul ar urma să fie semnat vineri, la Geneva, iar analiștii spun că atunci ar putea fi redeschisă complet Strâmtoarea Ormuz.

Cererea ar putea scădea, dar rămâne peste nivelul de dinainte de 2022

Chiar dacă băncile centrale continuă să mizeze pe aur, cererea exprimată în tone ar putea scădea în 2026. Firma de consultanță Metals Focus estimează o reducere de 15% a cererii din partea băncilor centrale, dar nivelul ar urma să rămână peste cel de dinainte de 2022, conform Agerpres.

În paralel, unele bănci centrale continuă să își reorganizeze modul în care își păstrează aurul. 9% dintre respondenți spun că și-au majorat capacitățile interne de stocare în ultimele 12 luni, față de 5% anul trecut, iar 10% afirmă că și-au diversificat capacitățile externe de stocare, în creștere de la 2%.

Banca Angliei rămâne cea mai populară locație pentru păstrarea aurului, urmată de depozitarea internă și Banca Reglementelor Internaționale.

Prețul aurului rămâne sub recordul din ianuarie

Cotația aurului a fost afectată de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, în condițiile în care scumpirea energiei a amplificat presiunile inflaționiste la nivel mondial. Acest lucru a redus disponibilitatea băncilor centrale de a relaxa politica monetară, scrie Agerpres.

Luni, uncia de aur a urcat cu 3%, iar marți a mai crescut cu 0,4%, până la 4.324,32 dolari. Prețul rămâne însă sub recordul de aproape 5.600 de dolari atins la sfârșitul lunii ianuarie.

Analiștii Goldman Sachs își mențin estimarea că aurul ar putea ajunge la 5.400 de dolari pe uncie până la finalul acestui an, conform Agerpres.

Personalizate pentru tine