Fenomenul economiei subterane reprezinta acum aproape 30% din PIB, cu mult peste nivelurile intalnite in Cehia, Slovacia, Ungaria sau Portugalia.
Economia subterana a reprezentat anul trecut in Romania 29,1% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene, fata de un nivel 33,5% din PIB in 2002, dupa cum arata un raport publicat recent de Institute of Economic Affairs (IEA). In aceeasi perioada PIB-ul Romaniei exprimat in dolari, la preturi curente, a crescut de peste trei ori, de la 46 miliarde de dolari la 170 miliarde de dolari, potivit datelor FMI.
Atat datele CE, cat si raportul IEA se bazeaza pe studiile profesorului Friedrich Schneider, de la Universitatea Johannes Kelper din Linz, Austria, unul dintre cei mai importanti specialisti pe astfel de probleme.
Raportul IEA mentioneaza totodata ca in anul 1999 economia subterana din Romania era echivalenta cu 34,3% din PIB.
Situatia Romaniei este comparabila cu a altor state est-europene, precum Bulgaria, Ungaria, Polonia sau tarile baltice, dar si cu nivelul economiei nefiscalizate din Grecia, tara care este de sase ani in recesiune.
Romania si-a redus economia subterana cu 4,4 puncte procentuale in ultimii 10 ani, a sasea scadere din UE, pornind insa dintr-o situatie mai grava decat state care au reusit corectii mai importante.

Economia nefiscalizata si munca la negru, in scadere

In ultimii 10 ani, economia nefiscalizata si munca la negru din Romania au scazut in principal ca urmare a pregatirilor pentru aderarea la UE si a extinderii rapide a serviciilor de plata electronica.
In Belgia, economia subterana a scazut cu 5,2 puncte procentuale in perioada analizata, de la 22% la 16,8% din PIB, in timp ce in Italia fenomenul s-a restrans de la 26,8% la 21,6% din PIB.
Prin promovarea platilor electronice si descurajarea tranzactiilor in cash, Suedia si-a redus economia nefiscalizata cu 4,7% din PIB in ultimii 10 ani, de la 19% la 14,3% din PIB.
Activitatea economica nefiscalizata si munca la negru au devenit o problema arzatoare intr-o Europa impotmolita in criza si recesiune, in conditiile in care vremurile grele contribuie de obicei la cresterea in anvergura a acestor fenomene, din moment ce populatia si mediul de afaceri incearca sa-si protejeze veniturile in scadere, iar tranzactiile cash devin mai raspandite odata cresetrea numarului de falimente.
Principalele directii generale de actiune recomandate de experti sunt incurajarea platilor electronice, cresterea conformarii la plata si o mai buna aplicare a legii.

Bulgaria si Romania, tarile cu cea mai mare pondere a economiei nefiscalizate

Astfel, la nivelul anului 2012, potrivit datelor Comisiei Europene, activitatea economica nefiscalizata are cea mai mare pondere in PIB din UE in Bulgaria (31,9%) si Romania (29,1%).
Pe baza datelor profesorului Schneider si ale companiei de consultanta A.T. Kearney, citate intr-un raport recent al Visa Europe, se poate observa ca activitatea economica nefiscalizata si munca la negru sunt in scadere in statele est-europene, in timp ce criza economica a provocat perpetuarea fenomenului in sudul zonei euro si a zadarnicit pentru o perioada eforturile statelor bogate din vestul si nordul continentului, unde trendul descendent al economiei subterane a revenit abia recent.
La nivelul UE si al zonei euro, economia subterana reprezinta aproximativ 15% din PIB, arata datele Comisiei Europene la nivelul anului 2012. Masuratorile la nivel national arata disparitati profunde, cu rate scazute in Austria (7,6% din PIB, cu 2,2% din PIB mai putin decat in 2002), Olanda (9,5%, in scadere cu 3,7%), Marea Britanie (10,1%, minus 2,5%), Franta (10,8%, corectie de 4,3%) sau Irlanda (12,7%, minus 3,2%), fata de 25,6% in Cipru (in scadere cu 2,2% in ultimii 10 ani), 26-28% in tarile baltice (minus 3,7-4,3%), 24% in Grecia (-4% din 2002), 24% in Polonia (-3,3%), 21,6% in Italia, 22,5% in Ungaria (-2%) sau 19,2% in Spania (-3,2%).
In Germania, economia subterana reprezenta 13,3% din PIB anul trecut, nivel similar cu cele intalnite in Finlanda si Danemarca, dar mai redus decat in Suedia (14,3%), Belgia (16,8%), Slovacia (15,5%) sau Slovenia (23,6%).
Comisia Europeana recomanda mai multe tipuri de masuri care pot conduce la restrangerea economiei subterane, precum imbunatatirea sistemului fiscal si al transferurilor sociale; consolidarea activitatilor de control si aplicare a legii; simplificarea aspectelor administrative astfel incat costul contribuabilului sa scada, inclusiv in privinta timpului care trebuie alocat platii taxelor; masuri specifice la nivel de sector, in special in zona hotelurilor si restaurantelor, agriculturii si serviciilor; exploatarea oportunitatilor digitale, cu sisteme si baze de date online de inregistrare, informare si plata; introducerea obligativitatii ca platile care depasesc un anumit nivel sa fie efectuate exclusiv electronic; posibila criminalizare a agentilor economici care apeleaza la munca la negru.
Romania inregistreaza unul dintre cele mai scazute scoruri de competitivitate economica din Europa in privinta orelor care trebuie alocate de contribuabili pentru plata taxelor, iar tranzitia catre sistemele de plata online este abia la inceput.
CE considera ca este nevoie, pe langa masuri la nivelul statelor membre, si de un efort coordonat al UE in vederea combaterii evaziunii fiscale, fiind vizata in principal o mai stransa cooperare intre autoritati si imbunatatirea schimbului de informatii relevante.
In Europa, constructiile, industria prelucratoare, retailul, hotelurile si restaurantele si sectorul agricol inregistreaza cele mai ridicate cote de activitate economica nefiscalizata/munca la negru, intre 15% si 31%, fata de sub 10% in sanatate si imobiliare.

Metode de combatere a fenomenului

Dupa criza financiara din 2008, multe guverne din Europa au cautat metode de reducere a deficitelor bugetare fara a afecta cresterea economica sau piata muncii. Combaterea evaziunii fiscale a devenit astfel una dintre principalele directii de actiune.
Potrivit studiului Visa Europe, munca la negru a fost abordata in Europa, in ultimii ani, prin aproximativ 200 de masuri.
Tari ca Statele Unite, Germania, Franta si Marea Britanie au lansat in ultimii ani un atac dur impotriva paradisurilor fiscale, in incercarea de a repatria averile netaxate, ascunse in afara tarii. Autoritatile fiscale din aceste tari au oferit inclusiv programe de amnistie persoanelor care isi declara in mod voluntar averile ascunse in conturi offshore, acestea fiind obligate doar sa plateasca taxele restante si, in unele cazuri, amenzi simbolice.
Autoritatile din Lituania au apelat la metode mai creative pentru a identifica evazionistii. Utilizand serviciul Google Street View, criticat din cauza temerilor ca ar incalca dreptul la viata privata, fiscul a reusit sa identifice peste 100 de persoane are nu plateau taxe pentru proprietati detinute in capitala Vilnius. Statul a reusit astfel sa recupereze sume semnificative, doua cazuri recente generand taxe din urma si penalitati de 100.000 de euro.
Tot in Lituania, Fiscul a lansat o aplicatie pentru smartphone-uri prin care utilizatorii pot transmite autoritatilor ponturi privind persoane cu venituri nedeclarate, agenti economici care nu ofera bonul fiscal, situatii de munca la negru si altele.
In Grecia, autoritatile utilizeaza fotografii din satelit si alte metode de supraveghere aeriana in cautare de piscine si alte semne ale avutiei, pentru a imbunatati colectarea.
Romania vrea sa reduca TVA la produsele de panificatie la 9%. Romania are una dintre cele mai ridicate taxe pe valoarea adaugata (TVA) din Europa, de 24%.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a afirmat la inceputul lunii aprilie ca reducerea TVA la panificatie va aduce venituri mai mari la bugetul de stat, va combate evaziunea fiscala si, daca nu va scadea pretul painii, il va plafona pentru multa vreme.
Secretarul de stat in Ministerul Finantelor Publice Dan Manolescu a declarat joi ca Ministerul Finantelor va analiza posibilitatea ca romanii care merg la restaurant sau folosesc diverse tipuri de servicii sa nu achite contravaloarea acestora daca nu primesc bon fiscal, dupa modelul unei masuri similare adoptate deja in Grecia. Secretarul de stat a spus ca in Grecia refuzul de a plati in absenta bonului fiscal nu se refera doar la turism, ci la diverse tipuri de achizitii si servicii unde exista risc de evaziune.
Portugalia si Turcia sunt considerate fruntase in combaterea evaziunii fiscale. Ambele tari au adoptat strategii nationale pentru combaterea economiei subterane. Portugalia a introdus controale stricte prin sisteme electronice la toate firmele cu venituri mai mari de 100.000 de euro pe an, inclusiv raportarea obligatorie de catre banci catre autoritatile fiscale a tuturor tranzactiilor efectuate de comercianti.
Turcia a adoptat un sistem de verificare a declaratiilor privind TVA prin comparatia cu tranzactiile pe carduri de credit inregistrate de banci. Primele efecte pozitive ale masurii au inceput deja sa se vada, numarul contribuabililor urcand cu aproximativ 360.000 anul trecut.
In acest an, Turcia a inceput un program de educatie fiscala in scolile primare.
Totodata, unele dintre cele mai de succes masuri de reducere a economiei subterane sunt indirecte, in principal reformarea sistemelor fiscale si de securitate sociala astfel incat sa fie mai simple si mai eficiente. In Germania, reforma "mini-job-urilor" a simplificat birocratia si sistemul de taxare pentru a incuraja lucratorii cu venituri mici, precum cei angajati in activitati gospodaresti, sa se alature economiei oficiale. In pofida scepticismului care a intampinat initial masura, numarul persoanelor care au declarat anul trecut venituri dintr-un astfel "mini-job", pe langa salariul de la locul de munca, a urcat la 2,6 milioane, de trei ori mai multi fata de nivelul din 2003. Mai mult, aproximativ 4,8 milioane de germani, reprezentand circa 13% din populatia tarii, au trecut mini-joburi ca unica sursa de venit.
Studiile releva de asemenea ca tarile unde prevaleaza platile electronice, precum tarile nordice sau Marea Britanie, inregistreaza niveluri mai scazute ale economiei subterane, in timp ce in statele unde predomina tranzactiile cash, precum Romania, Bulgaria sau Grecia, economia nefiscalizata este semnificativa.
Suedia, spre exemplu, a luat masuri pentru a reduce la minimum tranzactiile in cash. Multe baruri din tara nu accepta numerar, tichetele de calatorie sunt cumparate prin mesaje text sau solutii de plata fara contact, iar din ce in ce mai multe firme accepta exclusiv plata cu cardul. Doua treimi dintre sucursalele celor mai mari 3 banci suedeze nu mai proceseaza tranzactii cash si nu mai efectueaza plati in numerar. Valoarea tuturor monedelor si bancnotelor aflate in circulatie in Suedia a scazut anul trecut la 3% din PIB, fata de 7% in SUA, 10% in zona euro sau 18,8% in Japonia.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat in luna mai ca pierderea totala de venituri la stat cauzata in UE de frauda fiscala si evaziune este de aproximativ 1.000 miliarde euro pe an, aproape dublu fata de deficitul bugetar total inregistrat de toate statele membre anul trecut.
"Este mai mult decat suma totala cheltuita pentru sanatate in UE in 2008. Este de peste sase ori mai mult decat bugetul anual al UE. Cu alte cuvinte, aceasta suma este aproximativ echivalenta cu cadrul financiar multianual (bugetul pe 7 ani al UE - n.r.). Este o suma uriasa de bani pentru a o lasa pur si simplu sa ne alunece printre degete", avertiza Barroso intr-un discurs sustinut in plenul Parlamentului European.