Romania si Bulgaria vor adera la UE in 2007, potrivit proiectului de raport obtinut de NewsIn care nu contine o recomandare de amanare cu un an a aderarii celor doua state. Acest raport subliniaza progresele facute de ambele tari incepand din mai 2006 si confirma ca Bulgaria si Romania au facut progrese pentru a-si desavarsi pregatirea pentru aderare, demonstrandu-si angajamentul de a aplica principliile si legislatia UE de la 1 ianuarie 2007. Cele doua tari au ajuns la un grad inalt de armonizare cu normele europene.

Cu toate acestea, Comisia indentifica anumite zone in legatura cu care continua sa fie ingrijorata si, de asemenea, domenii in care Comisia va initia "masuri adecvate" pentru a asigura buna functionare a UE, in cazul in care cele doua tari nu vor actiona de indata pentru remedierea deficientelor. in plus, raportul trece in revista progresele facute in ceea ce priveste criteriile politice, economice si ale acquis-ului comunitar.

Sistemul justitiei

Romania a facut "noi progrese" in reformarea sistemului justitiei, in timp ce Bulgarea a inregistrat "progrese limitate" comparativ cu nivelul la care se aflau in momentul raportului din 16 mai, afirma Comisia Europeana. in Romania, a fost adoptata si implementata o noua lege referitoare la medierea si organizarea profesiei de mediator. Totusi, o interpretare pe deplin consistenta si aplicarea legii in toate tribunalele nu au fost inca asigurate. Consiliul Superior al Magistraturii nu a rezolvat toate problemele etice care i-ar putea afecta reputatia, stipuleaza raportul Comisiei Europene.

Lupta impotriva coruptiei

Cadrul legislativ pentru lupta impotriva coruptiei "a fost imbunatatit" in cazul Bulgariei si "imbunatatit si mai mult" in cazul Romaniei, apreciaza raportul. Folosirea corecta a cadrului institutional si cooperarea intensificata intre Directoratul National Anticoruptie (DNA) si organismele de control public au dus la noi investigatii pentru a combate coruptia la nivel inalt intr-un mod nepartinitor, subliniaza documentul. Sustinerea si caracterul ireversibil al acestor actiuni in lupta impotriva coruptiei trebuie sa fie asigurata de toate partidele politice, solicita Comisia Europeana.

Unele grupuri parlamentare incearca sa reduca susbstantial eficienta Agentiei Nationale de Integritate si au incearcat in mod repetat de a schimba cadrul legal care defineste procedurile pentru numirea si revocarea procurorilor. Coruptia la scara mica ramane o problema, iar sistemul sanatatii, educatiei si al guvernarii locale raman deosebit de vulnerabile.

Agentiile de plati

In ceea ce priveste agentiile de plati si Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS), raportul remarca unele "progrese recente", dar subliniaza ca mai raman o serie de aspecte nerezolvate referitoare la implementarea la timp a unui sistem IT adecvat, la selectia personalului, echipamentului si stabilirea infrastructurilor, precum si legate de faptul ca majoritatea procedurilor de control si gestionare sunt incomplete.

La fel, o serie de probleme raman de rezolvat pentru implementarea la timp a sistemului IT pentru IACS, pentru recuperarea intarzierilor in ceea ce priveste perfectionarea Sistemului de Identificare a Parcelarii Terenurilor/Sistemului pentru Informatii Geografice. si pentru acest domeniu trebuie selectat si instruit personal, trebuie achizitionat echipament si trebuie elaborate manuale de procedura.

inca exista un risc real ca agentiile de plati si IACS sa nu functioneze adecvat in Romania in momentul aderarii, atat in Bulgaria, cat si in Romania. Trebuie depuse eforturi sustinute si intensificate in perioada care mai ramane pana la introducerea sistemului, pentru a asigura functionarea sa, subliniaza raportul. Romania a facut progrese notabile si in ceea ce priveste colectarea si tratamentul animalelor moarte si a produselor animale derivate (TSE). Totusi, este inca in derulare un program detaliat pentru infiintarea unui sistem adecvat.

Fondurile pentru agricultura

Din cauza intarzierilor in implementarea IACS, exista riscul ca aceste sisteme sa nu functioneze, iar fondurile agricole acoperite de IACS reprezinta 80 la suta din totalul finantarii UE pentru agricultura Romaniei si Bulgariei. Pentru a contracara un astfel de risc, Comisia afirma ca este nevoie de instituirea unui mecanism pentru a evita efectuarea unor plati neadecvate in primul an dupa aderare. Ambele tari vor trebui sa prezinte Comisiei un raport la fiecare sase luni referitor la progresele facute pentru realizarea obiectivelor stabilite impreuna cu UE in acest domeniu. Primul raport trebuie predat Comisie la 31 martie 2007.

In privinta securitatii alimentare , o decizie privind embargoul asupra carnii de porc - impus ca urmare a pestei porcine prezente in Bulgaria si Romania - va fi luata de Comisie pana la data aderarii efective, insa probabil restrictiile vor fi mentinute si dupa aderare, urmand a fi reevaluate periodic. De asemenea, masuri specifice de tranzitie ar putea fi necesare in sectorul industriei laptelui, avertizeaza raportul.

Romania a facut progrese in reforma economica

Progrese substantiale au fost facute si in ceea ce priveste conectarea la baza de date comunitara a sistemelor IT din domeniul colectarii TVA. Romania a efectuat cu succes testele pentru principalelel sisteme IT, iar in prezent este "pe drumul cel bun" pentru a-si indeplini obligatiile in acest domeniu.

Progrese suplimentare se cer Romaniei in ceea ce priveste politicile sociale si din domeniul muncii, incluzand sistemul public al sanatatii, organismele modificate genetic, asigurarile autovehiculelor, cererile de capital pentru institutiile de credit si firmele de investitii, spalarea de bani si lupta impotriva fraudelor si coruptiei, managementul financiar si controlul fondurilor structurasle si asupra bolilor animale.

Raportul remarca progresele inregistratate de Romania si in cazul stabilizarii macroeconomice si a reformei economice, ceea ce ar trebui sa-i permita sa faca fata competitivitatii in cadrul Uniunii. Alte progrese remarcate in cazul Romaniei se refera la traficul cu fiinte umane, conditiile de detentie, protectia copilului, tratamentul persoanelor cu dizabilitati, sistemul ingrijirii persoanelor cu probleme de sanatate mintala, protectia si integrarea minoritatilor. in aceste domenii Romaniei i se cere insa continuarea eforturilor. in plus, Romania trebuie sa se asigure de sustinere pentru reforma administratiei publice, stipuleaza raportul.

in ceea ce priveste drepturile fundamentale, monitorizarea preaderare a Comisiei va inceta in momentul aderarii, iar supravegherea discriminarii si respectarii drepturilor minoritatilor va fi incredintata Centrului de Monitorizare pentru Rasism si Xenofobie (EUMC).

Procesul de privatizare este lent, iar tintele pentru 2006 au fost ratate

Guvernul de la Bucuresti nu reuseste in continuare sa-si indeplineasca obiectivele in domeniul privatizarii, iar procesul de privatizare a fost in general lent. Schita de Raport consemneaza la capitolul ingrijorari, companiile pe care statul nu reuseste sa le privatizeze, dar pe care continua sa le sprijine, prin diferite metode, sa supravietuiasca, in loc sa le lase sa intre in lichidare.

Proiectul de Raport da ca exemplu edificator situatia uzinei Tractorul Brasov. Compania producatoare de masini agricole a fost scoasa la privatizare, in mai multe randuri, in ultimii ani, dar nu a fost gasit niciun investitor interesat, in conditiile in care datoriile Tractorul depasesc 7.400 miliarde lei. in speranta ca va gasi un investitor, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a ajutat Tractorul sa supravietuiasca, desi furnizorii de utilitati, fiscul si primaria Basov au amenintat, in repetate randuri, cu executarea silita. De fiecare data, AVAS a negociat cu creditorii si a obtinut noi perioade de gratie. Recent, AVAS a gajat unele active ale Tractorul societatilor Distrigaz si Electrica pentru a le convinge sa continue furnizarea de energie catre compania brasoveana.

Domeniile in care procesul de privatizare a devenit lent potrivit proiectului de Raport sunt cel energetic, de aparare si bancar. Totusi, ministrul Economiei, Codrut seres, a admis ca a existat o ingrijorare a Comisiei Europene legata de lansarea la privatizare a ultimelor trei distributii de electricitate, dar a declarat ca a rezolvat problema, strategia de privatizare a acestora fiind deja finalizata. "Mai puteau fi exprimate ingrijorari legate de lansarea la privatizare a companilor din industria de aparare, dar in aceasta luna am scos la vanzare cinci sau chiar sase societati, printre acestea Arsenal Resita si Fabrica de Avioane Craiova", a spus ministrul Economiei. Anuntul de privatizare a celor trei societati de distributie de energie electrica ar putea aparea in noiembrie, potrivit lui seres.

Cele doua banci de stat scoase la privatizare, BCR si CEC, nu au fost inca preluate de investitori strategici desi in cazul BCR contractul de vanzare-cumparare a fost semnat in decembrie anul trecut. Potrivit schitei de Raport, doar patru companii de stat au fost privatizate sau au intrat in lichidare, de la inceputul anului. Datele AVAS arata ca au fost privatizate cinci societati detinute majoritar de stat: Laminorul Braila, Constructii Feroviare Moldova si trei Institute de cercetare: Straero si Siat Bucuresti, precum si Ceprom Satu Mare.

Romania este restanta la eradicarea pestei porcine si la calitatea laptelui

Legislatia necesara in domeniul mecanismelor comerciale nu este inca accesibila, iar in ceea ce priveste politicile de calitate nu poate fi notata nicio dezvoltare, deoarece serviciile de inspectie veterinara trebuie intarite. "Chiar daca sistemul de control al hranei pentru animale a fost introdus, el nu este suficent implementat. in domeniul sanatatii publice veterinare, o atentie deosebita trebuie acordata pentru a pune bazele tratarii laptelui care nu este conform normelor. Cat priveste comertul cu animale vii si cu produse animale, dar si in ceea ce priveste controlul bolilor animale, Romania a propus un plan pentru controlul, monitorizarea si eradicarea pestei porcine. Totusi, capacitatea de monitorizare si controlul serviciilor veterinare trebuie intarite", mentioneaza documentul.

Comisia Europena apreciaza ca Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) colaboraza mai bine cu Autoritatea Nationala a Vamilor pentru managementul certificatelor de import-export, iar manualele de procedura au fost pregatite. "Totusi, legislatia necesara in domeniul mecanismelor comerciale nu este inca accesibila si exista un risc ca materialele relevante sa nu fie operationale pana la momentul aderarii", se arata in document.

La Raportul de tara din luna mai, trei din cele patru stegulete rosii acordate de Uniunea Europeana Romaniei au revenit agriculturii pentru deficiente in functionarea agentiilor de plati, Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS) si infiintarea unui sistem de colectare si tratare a deseurilor animale (ecarisaj).

Reluarea practicii stergerii datoriilor, criticata de CE

Guvernul de la Bucuresti a reluat practica anularii marilor datorii catre buget, luand decizia de a sterge debitele unui mare furnizor de energie, fara a prezenta un plan de restructurare convingator. Arieratele (datorii istorice) companiei furnizoare de energie depasesc 1% din PIB, potrivit sursei citate. Recent, Guvernul, prin declaratiile ministrului Economiei, Codrut seres, si-a anuntat decizia a sterge datoriile catre buget ale Termoelectrica, care se ridica la 800 milioane de euro.

In plus, proiectul de Raport atrage atentia ca arieratele si obligatiile curente catre buget, in special cele ale companiilor detinute de stat, raman substantiale. Un studiu al Comisiei de Prognoza arata la finalul lunii martie ca un grup de 51 de companii controlate de stat datorau, diferitelor bugete ale statului si altor firme, suma de 2,62 miliarde euro, aproximativ 2,9% din produsul intern brut (PIB).

In acelasi timp, proiectul reia criticile formulate la Raportul din mai cu privire la slaba capacitate administrativa a Fiscului. CE considera ca, desi capacitatea operationala a Agentiei de Administrare Fiscala a crescut usor, "este, inca, nevoie de o imbunatatire semnificativa". Capacitatea de control si de colectare a ANAF "ramane slaba", in ciuda cresterii ponderii veniturilor bugetare in PIB.

Obligatiile curente ale firmelor catre stat, insemnand neplata impozitelor si a contributiilor la sanatate, somaj si pensii, se ridica la circa 20 miliarde lei noi, echivalentul a 5,7 miliarde euro, potrivit datelor Agentiei de Administrare Fiscala (ANAF). in topul datornicilor, se afla Termoelectrica cu 350 milioane lei, urmata de Compania Nationala a Huilei care inregistreaza restante de plata in suma de peste 866 milioane lei si CFR cu mai mult de 312 milioane lei.

In privinta situatiei Termoelectrica, secretarul de stat in Ministerul Finantelor, Catalin Doica, declara in urma cu o saptamana ca Finantele au dat aviz negativ cererii Ministerului Economiei si Comertului de stergere a datoriilor Termoelectrica. "Daca ministrul seres obtine aviz de la Consiliul Concurentei si de la Comisia Europeana, atunci vom mai discuta", a explicat Doica.

Pentru a salva societatea de la faliment, Ministerul Economiei si Comertului (MEC), actionarul majoritar al Termoelectrica, a transmis, la inceputul lunii mai, la Consiliul Concurentei o notificare in vederea autorizarii stergerii datoriilor bugetare ale companiei.

Termoelectrica se afla intr-o situatie financiara dezastruoasa, din cauza datoriilor acumulate in timp, care au ajuns la ora actuala la circa 1,2 miliarde de euro. Din aceasta suma, 800 de milioane de euro sunt datorii acumulate la stat, diferenta reprezentand-o datoriile comerciale, adica imprumuturile contractate de companie pentru achizitia de combustibili.

Potrivit declaratiilor de la inceputul lunii august ale ministrului Economiei, Codrut seres, oficialii Comisiei Europene si-au dat acordul de principiu pentru ca Termoelectrica sa beneficieze de stergerea datoriilor istorice, insa decizia finala apartine autoritatii de concurenta. Proiectul de Raport al CE nu precizeaza existenta unui acord al forului european, in acest sens, din contra critica decizia autoritatilor romane de a sterge datoriile companiilor de stat.

Politele RCA ale masinilor romanesti ar putea fi controlate si dupa aderare

Exista riscul ca verificarea la granita a politelor RCA pentru autovehiculelor romanesti sa fie solicitat si dupa data aderarii, in pofida progreselor inregistrate de Romania in domeniul asigurarilor auto, se mai arata in proiectul raportului de tara. "in sectorul asigurarilor, Comisia a remarcat ca s-au facut eforturi in domeniul asigurarilor auto, atat pentru reducerea numarului de autovehicule neasigurate, cat si pentru intarirea capacitatii administrative", se spune in schita CE.

Institutiile solicitate de Directivele Europene privind Asigurarile Auto sunt acum functionale. Fondul Victimelor Strazii este responsabil de activitatea Centrului de Informare, a Fondului de Garantare si a Organismului de Compensare. De asemenea, se afla in proces de definitivare elaborarea unei scheme de reasigurare pentru Fondul Victimelor Strazii. Mai mult, Biroul Roman Carte Verde se bucura acum de independenta financiara.

"Pentru Romania, principala provocare, in sectorul asigurarilor, ramane semnarea Acordului Multilateral de Garantare, sub auspiciile Consiliului Birourilor Carte Verde, ca si a acordului dintre organismele de compensare si fondurile de garantare, inainte de intrarea in UE, pentru a permite autovehiculelor romanesti sa circule in interiorul Uniunii Europene fara a fi controlate la frontiere pentru se vedea daca dispun de polite de asigurare de raspundere civila auto (RCA). Acest fapt va permite, totodata, aplicarea completa a celei de-a patra Directive Europene privind Asigurarile Auto", se mai arata in schita.

"In consecintam, exista riscul ca verificarea la granita a existentei politelor RCA pentru autovehiculelor romanesti sa fie in continuare solicitata dupa data aderarii si ca despagubirea victimelor accidentelor rutiere sa nu se faca decat partial sau chiar deloc de catre organismele de compensare, asa cum se prevede la articolul sase al Directivei", se mai spune in schita de raport elaborata de CE.

Taxa de inmatriculare a masinilor contravine legislatiei europene

Taxa de inmatriculare a autoturismelor, care va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2007, este incompatibila atat cu Tratatul de aderare a Romaniei, cat si cu jurisprudenta Curtii Europene de Justitie. Singurul neajuns al legislatiei fiscale romanesti, potrivit proiectului de Raport al Comisiei, este introducerea noii taxe pentru inmatriculare care contravine legilatiei europene.

Taxa speciala pentru prima inmatriculare a fost introdusa in Codul Fiscal, pe baza unor principii care vizeaza in primul rand protectia mediului. Taxa ar trebui sa descurajeze atat cumpararea de masini cu emisii mari de noxe, cat si invadarea pietei auto romanesti, dupa aderare, cu autoturisme la mana a doua, asa cum a aratat experienta tarilor integrate in UE in 2004. Pretul masinilor second-hand va scadea simtitor, din 2007, dupa aderare, odata cu eliminarea taxelor vamale si a accizelor, iar guvernul vrea sa compenseze pierderea de venituri din aceste surse prin introducerea taxelor pentru inmatriculare.

Pentru masinile euro 5 si euro 4 taxele vor fi mai mici comparativ cu celelalte categorii, intre 50 si cateva sute de euro. in schimb, pentru masinile euro 3 cu o capacitate cilindrica de pana in 1.600 cmc cu o vechime mai mica de sase luni taxa de inmatriculare va fi de 612 euro, iar pentru cele cu o capacitate cilindrica de peste 3.000 cmc dar cu o vechime de sase ani taxa va ajunge la 5.070 euro.

Pentru masinile euro 2, de pana la 1.600 de cmc, taxa va fi de 2.700 euro, iar pentru cele cu o capacitate de peste 3.000 cmc, de 6.240 de euro. Cele mai mari taxe vor fi pentru autoturismele euro 1 si noneuro cu o capacitate cilindrica de peste 3.000 cmc, de 7.020 de euro si, respectiv, 7.500 euro.

La capitolul Taxarea in Romania, proiectul de Raport semnaleaza alinierea legislatiei fiscale romanesti cu cea europeana, cresterea accizelor pana la nivelul minim din UE la majoritatea bunurilor accizate (exceptie fac cele pentru care s-a obtinut preluingirea perioadei de gratie), precum si introducerea regimului intra-comunitar de TVA. Proiectul apreciaza, de asemenea, decizia de desfiintare a magazinelor duty-free de pe frontiere si introducerea in legislatie a masurilor de cooperare administrativa dintre statele UE si Romania.

Cerinte minime de capital in piata financiara

Romania a facut eforturi in sectorul bancar si a introdus in legislatie noi reguli privind cerintele de capitalul ale institutiilor de credit si a firmelor de investitii, totusi, Comisia Europeana nu este lamurita daca vor putea fi corect si complet aplicate, se mai arata in proiectul raportului de tara. "Romania a depus eforturi in sectorul bancar, pentru a implementa in legislatia sa nationala noile reguli privind cerintele de capital pentru institutiile de credit si pentru firmele de investitii ", se arata in schita raportului de tara elaborat de CE.

"Cu toate acestea, extrasele proiectelor legislative puse la dispozitie de autoritatile romanesti inca nu permit departamentelor specilaizate ale Comisiei sa evalueze daca Romania ar putea transpune corect si complet noile cerinte de adecvare a capitalului ale institutiilor de credit si ale firmelor investitii", se arata in proiectul de raport.

Potrivit reglementarilor recent elaborate de banca centrala a Romaniei, institutiile financiare nebancare trebuie sa aibe un capital minim reprezentand echivalentul in lei a sumeni de 200.000 euro. Potrivit normelor legale, societatile de administrare a investitiilor, companii care gestioneaza fonduri mutuale, au nevoie de un capital minim chivalent cu 125.000 euro.

Companiile care administreaza fondurile de pensii private, trebuie sa aiba, la momentul depunerii cererii de autorizare, un capital social minim echivalent in lei cu suma de 1,5 milioane euro, potrivit unui proiect de norma al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Potrivit normelor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), societatile care practica asigurari generale, exclusiv asigurari obligatorii, trebuie sa aiba un capital social minim de doua milioane euro, societatile care practica asigurari generale, inclusiv asigurari obligatorii, un capital social minim de trei milioane euro, iar societatile care practica asigurari de viata, un capital social minim de trei milioane euro. Societatile de asigurari care practica atat asigurari generale, cat si asigurari de viata, trebuie sa aiba un capital social minim de cinci milioane euro, daca nu practica asigurari obligatorii, si un capital social minim de sase milioane euro, daca practica si asigurari obligatorii.