Guvernul a aprobat, ieri, proiectul noii legi privind combaterea evaziunii fiscale, unul dintre cele mai importante puncte din programul de guvernare, care tine de lupta impotriva coruptiei. Potrivit actului normativ, infractiunea fiscala va fi pedepsita exclusiv penal si va fi asimilata cu crima. Masura este conforma cu angajamentele europene din Planul de actiune al Strategiei Anticoruptie, trimis saptamana trecuta la Bruxelles. "Prin aceasta noua lege se asimileaza faptele de infractiune fiscala cu crima, in sensul ca pedepsele cu inchisoarea aplicate evazionistilor - in special pentru faptele care au la baza prejudicii de sute de mii de euro - sunt la fel de mari ca si in cazul infractiunilor asupra vietii si integritatii persoanei (de exemplu, omorul)", a aratat, ieri, primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu. Legea sanctioneaza nu numai faptele propriu-zise de evaziune, ci si fapte care, chiar daca nu constituie evaziune prin ele insele, aduc grave prejudicii bugetului de stat. Astfel, este sanctionat cu inchisoarea traficul facturilor.

Fapte si pedepse

Noul act normativ prevede, in mod expres, ca numai faptele savarsite cu intentie sunt incriminate. In acest fel se elimina posibilitatea sanctionarii penale a celor care, de exemplu, completeaza gresit o declaratie de impunere. Stabilirea vinovatiei - intentie sau culpa - o fac organele de urmarire penala, iar instanta este cea care in final decide aplicarea sanctiunii. Pentru rambursarile ilegale de taxe si impozite, pedeapsa este de pana la 15 ani inchisoare, iar asocierea in vederea savarsirii unei astfel de fapte se pedepseste cu pana la 18 ani de inchisoare. Pedepsirea penala a punerii in circulatie a tipizatelor cu regim special (facturilor) va fi dublata de un Ordin al ministrului finantelor privind inactivii, inclusiv cei din vama. Astfel, cheltuielile inregistrate in contabilitate in baza unor facturi emise de inactivi - adica de firme fantoma care ridica de la imprimeria nationala facturi pe care le vand ulterior - vor fi nedeductibile fiscal.

Printre infractiunile prevazute in proiectul de act normativ, se regasesc: nerefacerea arhivelor distruse in termenul dispus de organele competente, desi contribuabilul putea sa o faca, sanctionata cu amenda de la 50 de milioane de lei la 300 de milioane de lei; refuzul nejustificat al unei persoane, dupa ce a fost somata, in scris, de trei ori, de a prezenta, conform legii, organelor competente, documentele legale si bunurile din patrimoniu, in scopul impiedicarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale - inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda; impiedicarea, sub orice forma, a organelor competente, de a intra in sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuarii verificarilor financiare, fiscale sau vamale, in conditiile legii - inchisoare de la 6 luni la 3 ani; retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa - inchisoare de la 1 la 3 ani sau amenda; punerea in circulatie sau detinerea, fara drept, a formularelor tipizate cu regim special - inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi; tiparirea sau punerea in circulatie cu stiinta, de formulare tipizate cu regim special, falsificate - inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi; stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, in scopul obtinerii, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari cu sume datorate bugetului general consolidat, chiar daca fapta nu a avut ca urmare efectuarea de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori de compensari cu sume datorate bugetului general consolidate - inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi, iar asocierea in vederea savarsirii acestei fapte se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.

Citeste si:

Se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte: sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale prin exercitarea de activitati fara autorizatia prevazuta de lege; ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale; omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile sau in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidentierea in actele contabile sau in alte documente legale a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale sau evidentierea altor operatiuni fictive; alterarea sau distrugerea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidente contabile duble, folosind inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva sau declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; sustragerea, substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si a Codului de procedura penala. Pentru un prejudiciu mai mare de 10.000 de euro, in echivalentul monedei nationale, cauzat de infractiunile enumerate anterior, pedeapsa cu inchisoarea va fi de la 3 la 10 ani, peste 100.000 de euro prejudiciu, de la 4 la 12 ani, iar in cazul unui prejudiciu de peste 500.000 de euro pedeapsa va fi de la 5 la 16 ani. Pentru un prejudiciu mai mare de 1 milion de euro, pedeapsa cu inchisoarea va fi intre 12 si 20 de ani. Proiectul de lege mai prevede faptul ca persoanele care au fost condamnate pentru infractiunile prevazute in acesta nu vor mai putea fi fondatori, administratori, directori sau reprezentanti ai societatii.

Drepturi pentru controlati

Premierul a precizat ca, la redactarea aceastui proiect de lege, s-a avut in vedere in mod deosebit si asigurarea protectiei contribuabilului fata de excesul factorului de control. "Am avut in vedere dreptul contribuabilului de a fi instiintat despre actiunea de inspectie fiscala, de a fi verificat numai pentru impozite si taxe aflat in termenul de prescriptie, de a solicita modificarea datei de incepere a inspectiei fiscale, de a fi verificat o singura data pentru fiecare impozit si taxa si pentru fiecare perioada supusa verificarii, de a solicita legitimarea organelor de inspectie, de a fi primul informat si primul solicitat sa furnizeze informatii organelor de control, de a refuza sa furnizeze informatii, dar obligatia de a pune la dispozitia organelor de control toate documentele cerute. De asemenea contribuabilul va fi protejat pe linia secretului fiscal si se asigura dreptul acestuia de a beneficia de asistenta de specialitate", a precizat Tariceanu. El a mai spus ca nimeni nu trebuie sa se teama daca lucreaza corect si se achita de obligatii. "In Romania practicile de evaziune fiscala s-au extins si exista periculoase legaturi de sustinere in mediile politice care au functionat si care au permis continuarea afacerilor in detrimentul contribuabilului", a mai spus premierul. Sebastian Bodu, presedintele ANAF a precizat ca pentru prejudicii mai mici de 50.000 de euro, daca se achita integral prejudiciul, nu se mai sanctioneaza. La redactarea proiectului de lege au participat, pe langa reprezentantii ministerelor implicate (Ministerul Finantelor, Ministerul Justitiei si Autoritatea Nationala de Control) si reprezentanti de la Parchetul General. Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului spre dezbatere in procedura de urgenta si aprobare. Dupa adoptarea sa in Parlament, legea va intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.