Acest scenariu de dezoltare se bazeaza, printre altele, pe faptul ca, pentru anii 2007 si 2008, economia Uniunii Europene este de asteptat sa creasca aproape de potentialul sau. Astfel, prognoza de toamna a Uniunii Europene estimeaza ca, in anul 2006, cel mai bun de dupa 2000, cresterea economica va atinge 2,8% pe ansamblul UE (2,6% in zona euro), urmand sa se reduca usor, la 2,4%, atat in 2007, cat si in 2008 (circa 2,2% in zona euro), informeaza NewsIn. Aceste evaluari au in vedere o perspectiva pozitiva asupra economiei globale, chiar daca in cazul SUA se anticipeaza o incetinire a cresterii, de la 3,4% in 2006, la 2,3% in 2007 si 2,8% in 2008.

Un alt element luat in considerare in scenariul macroeconomic al programului de convergenta il reprezinta asteptatul impact negativ asupra cresterii economice a majorarii TVA-ului in Germania, in anul 2007, aceasta cu atat mai mult cu cat Germania reprezinta al doilea partener comercial al Romaniei, dupa Italia, cu o pondere de 15% in exportul total (intra si extra UE) al Romaniei. in cazul Italiei, care detine o pondere de aproape 20% in exportul romanesc, pentru urmatorii doi ani se anticipeaza o stabilizare a cresterii economice la 1,4% anual, se mai arata in programul de convergenta elaborat de MFP.

Potrivit estimarilor recente ale institutiilor economice internationale, perspectivele de crestere economica, in principalele tari partenere ale Romaniei si pe ansamblul zonei euro, in anul 2007, sunt mai bune decat se anticipase initial. Astfel, publicatia "Consensus Forecast" si-a revizuit prognoza privind cresterea PIB in zona euro, de la 2,5% in septembrie 2006 la 2,7% in decembrie (pentru Italia de la 1,6% la 1,7%, Germania de la 2,2% la 2,5%, Austria de la 2,8% la 3,1%). Exceptie face Franta, unde prognoza a coborat de la 2,3% la 2,1%.

Un important suport al dezvoltarii economice robuste a economiei romanesti il va reprezenta faptul ca economia europeana este condusa de cererea interna, se mai spune in strategia de convergenta a MFP. Cresterea anuala a investitiilor ramane mult peste cea din ciclurile precedente si, in plus, conditiile pentru activitatea investitionala raman favorabile: se inregistreaza profituri substantiale, iar ratele de utilizare a capacitatilor se imbunatatesc. Pe ansamblul UE, se asteapta ca investitiile sa creasca cu 3,6% in 2007 si 3,3% in 2008. De asemenea, increderea consumatorilor ramane ridicata, ceea ce s-a tradus intr-o estimare a cresterii consumului, in anii urmatori, cu peste 2% anual, se mai arata in programul de convergenta.

Citeste si:

Potrivit strategiei, estimarile din scenariul macroeconomic au ca suport, pe langa cresterea robusta a economiei europene si conditiile economice si financiare globale favorabile (stabilitatea preturilor internationale ale marfurilor, cresterea moderata a pretului petrolului, in jur de 1% in 2007 si 2,5% in 2008), imbunatatirea treptata a pietei muncii, prin scaderea costului unitar al al muncii si a a somajului, si diminuarea deficitelor bugetare.

Romania va intra in mecanismul european al ratelor de schimb (ERM II) in 2012, unde va sta o perioada de doi ani, urmand ca adoptarea euro sa se faca in anul 2014, conform variantei preliminare a Planului National de Convergenta. "Decizia de a lua anul 2012 ca termen pentru intrarea in ERM II a fost luata, pentru ca o prelungire a acestui termen ar duce la amanarea reformelor. De asemenea, un termen mai apropiat nu ar fi realist", declarau, pe 10 ianuarie, pentru NewsIn, surse oficiale.

Principalele reforme structurale prevazute in Planul National de Convergenta sunt: dezvoltarea regionala, imbunatatirea mediului de afaceri, descentralizarea administrativa, cresterea flexibilitatii pe piata muncii, reforma sistemului de pensii, reforma educatiei si a sanatatii. Pentru adoptarea euro, Romania trebuie sa indeplineasca criteriile de convergenta nominala stipulate in Tratatul de la Maastricht. Astfel, Romania nu trebuie sa aiba o rata media a inflatiei cu 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performanti trei membri, deficitul bugetar nu trebuie sa depaseasca 3% din produsul intern brut (PIB), ratele dobanzilor pe termen lung sa nu fie mai mari cu 2,2 puncte procentuale decat media celor mai performanti trei membri, iar datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB.