Ministrul mediului Attila Korodi a declarat, pentru NewsIn, ca din totalul de 1,5 miliarde euro fondurilor ISPA pentru mediu s-au cheltuit circa 435 de milioane de euro, termenul limita pentru contractarea banilor fiind anul 2010, inclusiv.

"La sfarsitul anului 2005 noi am transmis ultimele proiecte, prin care cei 1,5 miliarde euro alocati prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA) pentru mediu au fost acoperiti cu proiecte", a declarat ministrul mediului si dezvoltarii durabile Attila Korodi.

Cu toate acestea, contractarea fondurilor ISPA a fost facuta in proportie de doar 60%, insa, potrivit ministrului, aceasta poate continua pana in anul 2010, inclusiv. "La ora actuala contractarea este de aproximativ 60%, iar cheltuirea fondurilor este si mai mica, de circa 27%", a explicat Korodi.

Acesta a tinut, insa, sa sublinieze faptul ca rolul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD), fostul Minister al Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA), in accesarea fondurilor venite prin ISPA a fost numai acela de a elabora proiecte. "Din pacate, noi am avut un singur rol cu privire la fondurile ISPA, respectiv acela de a programa proiecte, deci noi nu tinem sub control acest program", a mai aratat ministrul de resort.

Citeste si:

In opinia acestuia, ritmul lent de contractare si cheltuire a fondurilor ISPA a fost cauzat de volumul mare de munca al celor de la Oficiul de Plati si Contractare PHARE. "Oficiul de Plati si Contractare PHARE, autoritatea competenta, trebuie sa aiba o activitate permanenta si cu un ritm accelerat pentru a putea sa acopere inchiderea acestor proiecte", a precizat ministrul mediului.

In ceea ce priveste proiectele de mediu derulate de autoritatile locale din zece orase prin fonduri alocate de la bugetul de stat, ministrul Attila Korodi s-a declarat multumit de ritmul de desfasurare al acestora, dar a tinut sa precizeze ca, in urma monitorizarii realizate de autoritatile de mediu, unde se constata ca lucrurile nu decurg asa cum ar trebui, se inchide robinetul.

Cele zece localitati au primit de la bugetul de stat fonduri nerambursabile de pana la 70% din valoarea proiectelor. in doua dintre aceste cazuri - Zlatna si Copsa Mica - finantarea a fost de 100%, deoarece autoritatile locale nu dispuneau de capacitatea cofinantarii.