Procedura de deficit excesiv este declansata prin decizie a Consiliului European in cazul in care un stat membru al Uniunii Europene obtine un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB, limita admisa prin criteriile economice din Tratatul de la Maastricht. Potrivit NewsIn, in prezent, Germania, Ungaria, Portugalia, Italia, Grecia, Cehia, Malta, Polonia, Slovacia, Cipru si Marea Britanie se afla in procedura de deficit excesiv. Majoritatea actiunilor au fost incepute in 2004 sau in 2005 si urmeaza sa se finalizeze in cursul acestui an.

Aceeasi procedura ar putea fi impusa si Romaniei daca progonoza economica de primavara a Comisiei Europene care estimeaza un deficit bugetar de 3,2% in 2007 se va confirma. Estimarea Comisiei arata ca deficitul va fi cu 0,4% din PIB mai mare decat cel programat de autoritatile romane.

Procedura de deficit excesiv este reglementata de Tratatul de la Maastricht si stabileste obligativitatea statelor membre de a evita deficite bugetare excesive (insemnand deficite mai mari de 3% din PIB). Consiliul European este forul decizional in declansarea procedurii si are la baza rapoartele intocmite de Comisia Europeana. De asemenea, Consiliul realizeaza calendarul de monitorizare in cadrul procedurii, precum si termenele pentru evaluare.

Decizia se ia in cel mult trei luni de la momentul in care guvernele raporteaza rezultatele exercitiilor bugetare, respectiv dupa 1 martie si 1 septembrie in fiecare an. Consiliul admite si situatii in care depasirea plafonului maxim de deficit este considerata temporara si exceptionala, atunci cand deficitul excesiv este rezultatul unor evenimente neprevazute, cum ar fi dezastrele naturale, sau al unei recesiuni economice cu 2% din PIB sub tinta prognozata de statul membru.

Dupa decizie, Consiliul face unele recomandari de diminuare a deficitului si stabileste un termen de patru luni, in care trebuie facute actiuni de corectare a deficitului. Daca statul membru nu reuseste sa duca la indeplinire decizia Consiliului, acesta, in mod normal, trece dupa zece luni la aplicarea de sanctiuni financiare.

In prima faza, sanctiunile sunt sub forma unui depozit fara dobanda in contul Comisiei Europene. Suma are doua componente. Una dintre componente este echivalentul a 0,2% din PIB, iar cealalta este variabila si este legata de marimea deficitului. Ulterior, anual, Consiliul poate lua noi decizii de intensificare a sanctiunilor. Astfel, acesta poate cere formarea unui depozit suplimentar, dar fara ca suma toala anuala sa depaseasca 0,5% din PIB. Depozitul se transforma in amenda in cazul in care deficitul nu este corectat in cel mult doi ani.

Consiliul mai poate cere masuri suplimentare cum ar fi: publicarea unor informatii suplimentare din partea statului membru in cauza inainte ca acesta sa faca emisiuni de obligatiuni, o recomandare pentru Banca Europeana de Investitii de a-si reconsidera politica de creditare a statului respectiv.

Deficitul este calculat de Comisia Europeana prin biroul statistic Eurostat, conform Sistemului European de Contabilitate (European System of Integrated Economic Accounts) ESA 95. Metodologia de calcul ESA 95 a fost creata astfel incat datele referitoare la statele membre sa fie complete si comparabile.

Citeste si:

Ungaria, cel mai complex caz

Dintre cele 11 state membre care sunt in cadrul unei proceduri de deficit excesiv, Ungaria reprezinta un caz mai complex. Procedura impotriva Ungariei a fost inceputa in 2005, dupa ce Comisia i-a trimis o avertizare inca din iulie 2004, la numai doua luni dupa aderarea acestui stat la UE. La acel moment, datele statistice indicau ca deficitul bugetar al Ungariei va fi cu mult peste limita de 3% din PIB. Deficitul Ungariei a atins 10,1% in 2006 si ar trebui sa scada sub 3%, abia in 2009, an in care este programata sa se inchida si procedura de deficit.

Consiliul a stabilit un calendar de supraveghere pe termen mediu a masurilor de reducere a deficitului sub 3% din PIB, dar in ciuda recomandarii europene, Ungaria a facut reduceri de taxe in 2006, esuand astfel in tentativa de reducere a deficitului. Mai mult, tinta raportata de Ungaria nu a cuprins in ultimii doi ani si influentele bugetare ale reformei pensiilor care au insemnat, anual, cheltuieli de 4-5% din PIB.

Prin planul de convergenta la zona euro, Ungaria si-a asumat sa introduca masuri drastice de reducere a deficitului. Astfel, veniturile ar urma sa se majoreze cu 3% si cheltuielile sa se diminueze cu 3,9% din PIB, pana in 2008.

La polul opus se afla Olanda care a rezolvat rapid si eficient problema deficitului excesiv. Procedura impotriva Olandei a durat doar un an, intre 2003 si 2004. in momentul demararii procedurii, Olanda avea un deficit de 3,2% din PIB. intr-un singur an, Olanda a obtinut o diminuare de pana la 2,3% din PIB, diminuare care a continuat in anii urmatori.

In ceea ce priveste Romania, avertizari privind riscul declansarii unei proceduri de deficit excesiv au fost facute chiar de ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, care, intr-o scrisoare adresata Parlamentului, spunea ca "Ministerul Finantelor nu mai poate face fata numeroaselor initiative ale Parlamentului cu un impact financiar major asupra deficitului bugetar". Vosganian a aratat ca "stabilirea deficitului bugetar la 2,8% din PIB, pentru anul 2007, pune in pericol atingerea obiectivului de 3% din PIB (plafonul maxim admis in UE n.r.) in conditiile in care atat veniturile, cat si cheltuielile sunt marcate de anumite incertitudini".

Incertitudinile invocate de ministrul economiei si finantelor provin dintr-o serie de masuri cu influente bugetare majore, unele promovate de guvern, altele de catre legislativ. Initiativele, la care facea referire Vosganian echivalente cu 2,59% din PIB, nu sunt incluse in programul bugetar pentru 2007 si, in consecinta, se adauga deficitului suplimentar cuantificat de Comisia Europeana la 0,4% din PIB.