Cererea interna foarte mare din Romania are drept efect "supraincalzirea" economiei, iar actualul nivel al cresterii economice este improbabil sa se mentina, o temperare fiind previzibila chiar in acest an, se arata in raportul economic "EU 8+2" al Bancii Mondiale. "Ritmul de crestere al productiei industriale in majoritatea statelor din regiune s-a accelerat in 2006, dar este posibil sa se tempereze usor in acest an", estimeaza analistii Bancii Mondiale.

Cresterea economica s-a accelerat mai ales in Romania, Estonia, Letonia, Polonia, Slovacia si Slovenia si a stagnat in Cehia, Lituania si Bulgaria. Singura tara din regiune care a inregistrat o incetinire a ritmului de crestere economica este Ungaria, din cauza slabirii dinamicii investitiilor si a programului de austeritate fiscala.

Cresterea economica accentuata vine ca urmare a mediului extern favorabil, cresterii solide la nivel international, dobanzilor mici si sentimentului pozitiv al investitorilor in privinta pietelor emergente, cum este si cea romaneasca, potrivit Bancii Mondiale.

Cresterea economica va incetini in majoritatea statelor din regiune, cu exceptia Poloniei, Slovaciei si Bulgariei, estimeaza Banca Mondiala.

Romania isi va permite cu greu o relaxare fiscala in 2007

Romania isi va permite cu greu o relaxare fiscala in 2007, iar masurile de imbunatatire a calitatii finantelor publice nu sunt foarte ambitioase, a declarat potrivit NewsIn, economistul Sef al Bancii Mondiale, Thomas Blatt Laursen

Banca Mondiala a prezentat ieri Raportul Economic Periodic al Bancii Mondiale EU8+2. Subiectul Special al raportului analizeaza impactul integrarii in UE si adoptarea Politicii Agricole Comune, care au dus la cresteri substantiale ale veniturilor.

Citeste si:

Potrivit autorilor raportului, “variatia cresterii veniturilor este la fel de pronuntata ca si diversitatea structurilor agricole din regiune. Datorita dominantei relative a fermelor de (semi-)subzistenta in mai multe state noi membre, productivitatea muncii ramane mult in urma mediei EU15.”

Raportul sustine ca provocarile agriculturii si ale dezvoltarii rurale ale EU8+2 nu pot fi solutionate doar prin politica agricola. Pentru restructurarea efectiva a sectorului, politicile de sprijin non-agricole si institutiile publice au de asemenea un rol. Ponderea pusa pe platile directe pentru asigurarea veniturilor fermierilor pot incetini schimbarile structurale deoarece pot descuraja fermierii sa isi restructureze, consolideze sau modernizeze fermele.

Conform Raportului, in 2006 cresterea economica a cunoscut un ritm sporit in cele 10 tari devenite noi membre ale UE, dar este posibil sa incetineasca in anul 2007. "Cresterea s-a accelerat in Estonia, Letonia, Polonia, Slovacia, Slovenia, si Romania, in timp ce a ramas in mare parte neschimbata in Republica Ceha, Lituania, si Bulgaria. Se asteapta ca aceasta crestere sa incetineasca usor in cursul anului 2007 in regiune, exceptie facand Polonia, Slovacia si Bulgaria", se arata in Raport.

Thomas Blatt Laursen, Economist Sef al Bancii Mondiale la Varsovia, care conduce echipa de elaborare a raportului, a mai declarat ca cele mai multe tari din regiune nu folosesc corespunzator avantajele cresterii economice puternice pentru a-si imbunatati finantele publice.

“Momentul reformei in regiune a scazut in general datorita oboseli post-aderare, situatiilor politice instabile si capacitatii administrative reduse.Desi sporadic se intreprind pasi pentru imbunatatirea mediului de afaceri, reformele administratiei publice, justitiei si pietei muncii nu sunt sistematice si este nevoie de reinnoirea momentului pentru a sustine procesul unei convergente rapide reale,”, spune Laursen

Autorii raportului subliniaza ca deficitele de cont curent au continuat sa creasca, atingand nivele foarte inalte in tarile cele mai vulnerabile. in timp ce exporturile continua sa creasca puternic in intreaga regiune, cererea interna fulminanta a largit deficitele de cont curent la 15% din PIB sau mai mult in Letonia, Estonia, si Bulgaria. Letonia este cea mai vulnerabila tara din regiune, dar situatia justifica de asemenea atentie in Estonia, Lituania, Bulgaria si Romania.