In loc de bani sau case, fostii proprietari ai imobilelor nationalizate de comunisti vor primi actiuni la un nou fond de investitii. Numit "Proprietatea", acesta va fi constituit din actiuni la circa 100 de societati la care statul mai este inca actionar si din creantele Romaniei fata de 15 state. Valoarea acestora va fi stabilita de bursa, care acum e in cadere libera.

Doar un sfert din totalul imobilelor preluate in mod abuziv de stat in timpul regimului comunist pot fi restituite in natura. Pentru restul, adica peste 80.000 de imobile, terenuri, fabrici etc. statul ofera despagubiri, dar nu in bani, ci in actiuni la un fond creat special cu acesta destinatie. Statul ar trebui sa restituie fostilor proprietari intre 5 si 8 miliarde de euro. Insa nu in bani, ci in actiuni la societati la care statul este actionar majoritar. La acest fond s-ar adauga creantele pe care statul roman le are de recuperat din Irak, Siria si alte state.

LEGEA.

Ca sa arate ca este decis sa rezolve problema proprietatii, guvernul a inclus proiectul Fondului Proprietatea in pachetul legislativ privind proprietatea si reforma justitiei pentru care Executivul si-a asumat martea trecuta raspunderea in fata Parlamentului. Potrivit legii, Fondul Proprietatea va fi constituit din actiuni la circa 100 de societati, precum BCR, CEC, Petrom, Posta Romana, Electrica, Distrigaz, Romtelecom, CFR, Tarom si Alro.

4% DIN BCR. "Guvernul va vinde pana la 62% din capitalul Bancii Comerciale Romane, iar Fondul Proprietatea urmeaza sa primeasca contravaloarea cotei de 4% din actiunile bancii", a declarat presedintele AVAS, Gabriel Zbarcea. El spune ca daca se va cumpara tot pachetul scos la vanzare, legea permite varsarea contravalorii celor 4% din actiuni vandute la Fondul Proprietatea.

ENERGIA.

Companiile energetice constituie cea mai sigura atractie a Fondului "Proprietatea", acest super SIF cu actiunile caruia vor fi despagubiti proprietarii care nu beneficiaza de retrocedare in natura. Remarcabile sunt pachetele de cate 15% din actiunile Transelectrica, Transgaz si Romgaz, care sunt pe lista activelor care vor fi transferate la Fond. Toate cele 8 filiale Electrica (Moldova, Oltenia, Dobrogea, Muntenia Nord, Muntenia Sud, Transilvania Sud, Banat, Transilvania Nord), Distrigaz Sud si Distrigaz Nord vor contribui cu cate 12% din actiunile lor, Hidroelectrica si Nuclearelectrica cu cate 20% din actiuni, iar complexele energetice Turceni, Craiova si Rovinari cu cate 15% din actiuni. Petrom, Oil Terminal si Conpet vor aduce cate 10% din actiunile detinute de stat.

CREANTE.

Pe lista initiala a activelor care vor fi transferate la Fondul Proprietatea, se afla si creanta detinuta de statul roman la combinatul Krivoirog din Ucraina, in proportie de 10%, si creantele externe ale statului in relatia cu Sudan, Siria, Mozambic, Libia, Republica Guineea, Republica Centrafricana, Congo, Nigeria, Republica Democrata Congo, Somalia, Tanzania, Republica Democrata Coreeana, Cuba si Republica Mongolia. Datoriile altor state fata de Romania, care vor reprezenta o sursa de finantare a fondului de investitii pentru despagubirea proprietarilor de imobile nationalizate, vor fi recuperate la valoarea lor de piata. De exemplu, datoriile Cubei fata de Romania reprezinta, in prezent, jumatate din valoarea reala cu care pot fi vandute, in prezent, pe piata de profil. Chiar si asa este greu de crezut ca aceste datorii vor putea fi recupereate prea curand.

SURPRIZA IRAK.

De departe, cel mai greu de recuperat datorie este cea pe care statul roman o are in Irak. Marti, la momentul asumarii raspunderii Guvernului in fata Parlamentului pentru pachetul de legi privind proprietatea si justitia, pe lista a aparut si creanta detinuta de statul roman asupra Irakului. Valoarea datoriei Irakului fata de Romania era in 1990, conform calculelor autoritatilor de la Bucuresti, de 1,7 miliarde de dolari, la care se adauga dobanzi de 900 de milioane de dolari.

Citeste si:

Romania va putea recupera circa 38,5% din creantele din Irak, daca statul va beneficia de o reducere cu 80% a datoriei catre Clubul de la Paris, suma minima ce va putea fi recuperata fiind de circa 663 de milioane de dolari, incluzand si dobanzile capitalizate. Potrivit unui comunicat al Ministerului Finantelor Publice (MFP) aceasta evolutie va avea loc in cazul in care Irakul va beneficia de trei etape de reducere a datoriei, cu o pondere cumulata de 80%, ultima fiind conditionata de indeplinirea unui aranjament stand-by cu FMI. In cazul in care Irakul va beneficia de numai doua reduceri, suma recuperata de Romania va fi aproape dubla.

CONTESTATII.

Fondul Proprietatea este vehement contestat de potentialii beneficiari, solutia fiind privita cu scepticisim chiar de catre Ministerul Finantelor.

Asociatia Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat (APDAS) contesta modalitatea in care Guvernul incearca sa rezolve problema proprietatii, cosiderand ca proiectul de act normativ este neconstitutional. "Guvernul da senzatia ca va face o masiva restituire a proprietatilor in natura, cand de fapt vorbeste doar de imobilele care se incadreaza la articolul 16 al Legii 10/2001, adica scoli, spitale, sedii de ambasade, de partide si asa mai departe. Aceste imobile, cinci mii la numar, reprezinta doar aproximativ cinci la suta din cele 128.000 de imobile revendicate de fostii proprietari", a afirmat Maria Teodoru, presedintele APDAS.

FONDUL

Executivul a infiintat Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor institutie care va administra Fondul Proprietatea. Aceasta va sprijini autoritatile administratiei publice locale si centrale, in vederea aplicarii corecte si unitare a prevederilor Legii nr. 10/2001 privind privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. De asemenea, ea va tine la zi situatia imobilelor restituite in natura si a celor care solicita despagubiri. "Aderarea la UE nu ar fi posibila fara solutionarea, cat mai rapida, a tuturor problemelor legate de proprietate. Rezolvarea acestora respecta angajamentele din Programul de Guvernare, dar si angajamentele luate fata de poporul roman", a declarat Ingrid Zaarour, presedintele Autoritatii pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001.

PROCESE LA STRASBOURG

Nemultumiti de solutia Fondul Proprietatea, fostii proprietari cer Guvernului restituirea in natura a imobilelor revendicate.

In caz contrar ei ameninta cu procese la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. "Preluarile de imobile au fost abuzive, fara acordarea de despagubiri, iar imobilele au fost si sunt detinute de stat fara titlu valabil. Constitutia garanteaza dreptul la proprietate, iar statul nu poate dispune in locul proprietarului de drept asupra situatiei acestor imobile. Daca statul roman nu-si respecta propria Constitutie, atunci ne vom cauta dreptatea la Strasbourg", a mai spus Maria Teodoru, presedintele Asociatiei Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat.

FARA GARANTII DE LA BUGET

"Trebuie sa se inteleaga, inca de la inceput, ca plecam de la constrangeri reale ale bugetului de stat in directia privind crearea Fondului Proprietatea. Despagubirile nu se pot face, deci, din bugetul de stat, pornind de la limitari obiective, cauzate de memorandumul semnat cu FMI. Statul, care trebuie sa recunoastem, este cel mai prost administrator, nu poate garanta acest fond. Datoria statului este de a identifica investitori strategici, capabili de performante economice, care sa rentabilizeze o afacere care in prezent este prost gestionata de stat", crede Dragos Neacsu, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice.