La capitolul 'servicii', ultimii din Europa

Serviciile sunt considerate activitatile cele mai profitabile ale unei economii. Cifrele vorbesc de la sine: in Franta, valoarea adaugata a serviciilor, calculata ca procent din PIB, se ridica, �n 2003, la 72,8%. Acelasi indicator ajungea, pentru industrie, la 24,5%, iar pentru agricultura la doar 2,7%. Rom�nia se misca si ea spre o structura economica similara economiilor puternice. �n 1989, serviciile acopereau 35% din PIB, pentru ca anul imediat urmator sa scada la 26,5%. Ritmuri de crestere mai sustinute �ncep sa se resimta din 2000, pe fondul cresterii economice, dar si al �mbunatatirii puterii de cumparare a populatiei. �n primul semestru al acestui an, valoarea adaugata bruta din servicii a avut contributia cea mai importanta la cresterea PIB-ului, urmata de constructii si industrie. Pe ansamblu, cele trei sectoare asigura 84,1% din PIB-ul Rom�niei. Serviciile pentru populatie au cunoscut o crestere de 13,1% �n primul semestru al anului, comparativ cu perioada similara din 2004.

Decaderea serviciilor

�PIB-ul Rom�niei va trebui sa creasca de la aproape 80 miliarde euro �n prezent la circa 200 miliarde euro �n urmatorii 5-10 ani. �n aceste conditii, trebuie sa vedem care sunt sectoarele care pot asigura aceasta dezvoltare rapida. Or, principalul sector este cel legat de servicii, cu un accent deosebit asupra serviciilor pentru populatie�, considera Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si Serviciilor din cadrul Academiei Rom�ne. �n opinia sa, principala cauza a slabei reprezentari a serviciilor �n structura economiei trebuie cautata la �nceputul anilor �90. �Noi nu am dezvoltat acumularile care existau la acel moment prin serviciile specifice - cooperatia mestesugareasca si cooperatia de consum. Dupa 1990, am sistat practic aceste activitati, si tot patrimoniul a fost deturnat. Toate aceste acumulari s-au pierdut si de aceea s-a produs ruptura�, afirma el.

Preturi mari, salarii mici

Una dintre principalele piedici �n calea dezvoltarii serviciilor pentru populatie este nivelul redus al puterii de cumparare. �La ora actuala, tarifele pentru servicii sunt mult mai mari fata de posibilitatile medii pe care le are o familie, confruntata zilnic cu presiunea materiala pentru bunurile de folosinta imediata - hrana, �ntretinere, �mbracaminte�, sustine Stefan Ragalie. �n aceste conditii, �n loc sa plateasca lunar c�teva milioane de lei pentru o firma privata de curatenie, rom�nul mediu prefera sa apeleze la o pensionara, care realizeaza aceleasi servicii pentru c�teva sute de mii de lei. Aceeasi opinie este �mpartasita de secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Rom�nia, Cristian P�rvan: �La serviciile prestate catre populatie exista doua paliere: cei putini, cu bani, care apeleaza la astfel de servicii pentru a face curatenie �n casa, pentru catering sau organizare de petreceri, si restul populatiei, din pacate prea multi, care nu-si permite aceste servicii�.

Legi avem, dar nu se aplica

Efectul negativ al neaplicarii complete si corecte a legislatiei este un alt motiv care �mpiedica dezvoltarea serviciilor. Cristian P�rvan citeaza ca exemplu directiva UE care cere un regim special pentru casarea aparaturii electronice. �Daca eu pot sa arunc ce vreau unde vreau, de ce sa platesc o firma pentru asta?�, se �ntreaba el. La fel se �nt�mpla si cu reparatul sau spalatul masinilor la coltul strazii. �Daca politia comunitara, �n loc sa se m�ndreasca cu faptul ca alearga batr�nele care v�nd trei legaturi de marar, ar aplica amenzi �n astfel de cazuri, atunci lucrurile s-ar �ndrepta catre canalele firesti ale unor servicii �n acest domeniu�, sustine Cristian P�rvan.

Lipsa oricaror facilitati care sa �ncurajeze oamenii sa investeasca este considerata o piedica majora �n dezvoltarea serviciilor �n Rom�nia. Stefan Ragalie propune acordarea unei perioade de �gratie� de cinci ani pentru firmele ce intra �n astfel de afaceri, necesara pentru acumularea de capital care sa asigure dezvoltarea afacerii. �Noi trebuie sa gasim solutii care se practica �n UE, fara sa afecteze mediul concurential si fara a fi considerat ajutor de stat�, sustine acesta, cit�nd exemplul Marii Britanii, ce nu impoziteaza persoanele din generatia a treia care folosesc camerele libere pentru �nchiriere.

Zone neacoperite

Secretarul general al AOAR sustine ca pe piata prestarilor de servicii catre populatie sunt zone mari neacoperite. �Daca eu vreau sa-mi schimb mobila, la ce firma apelez sa mi-o depoziteze �ntr-un spatiu unde sa platesc o chirie ori sa o ia de tot, �n schimbul unei sume infime?�, se �ntreaba P�rvan. La fel se �nt�mpla cu serviciile imobiliare. �Este clar ca acum, pe piata, cele mai cerute sunt serviciile imobiliare, iar trendul va continua�, spune secretarul general al AOAR, dand exemplu faptul ca foarte putini oameni stiu cum sa gaseasca o persoana potrivita pentru obtinerea unui cadastru. �Av�nd �n vedere transformarile care vor avea loc �n agricultura, lipsa acestui serviciu face foarte dificila mobilitatea proprietatilor din domeniul funciar. Pentru ca, dec�t sa ma apuc eu sa obtin un cadastru si sa intabulez o proprietate, mai bine ma lipsesc de acte�, sustine Cristian P�rvan.

Un alt domeniu insuficient acoperit este cel al societatilor de �ntretinere imobiliara care, pe baza unui contract cu asociatiile de locatari, sa asigure �ntretinerea unui bloc - plec�nd de la instalatii si tevi si p�na la reteaua de Internet. �Daca realizez astfel de lucrari cu o firma care doar schimba instalatiile, ea face repede lucrarea, ia banii si a plecat. Daca �nsa faci contract cu firma respectiva, care se angajeaza si la �ntretinerea ulterioara a lucrarii efectuate, ai o garantie superioara a calitatii�, precizeaza P�rvan.

Mai bine angajat decat patron

Dezvoltarea serviciilor nu este �nsa influentata doar de aparatul de stat, ci si de mentalitatea rom�nilor si a firmelor mari. �Exista o imensitate de servicii care lipsesc de pe piata, dar ele se pot dezvolta doar �n paralel cu prosperitatea populatiei si cu modernizarea managementului companiilor�, afirma secretarul general al AOAR. �Foarte multi oameni doresc sa �nceapa o afacere numai �n momentul �n care sunt siguri ca vor c�stiga sute de mii de euro pe an. La noi nu exista cultura potrivit careia daca ai c�stigat, de exemplu, din mica ta afacere, 2.000 de pe luna, te consideri capitalist. Noua ni se pare mai bun un salariu sigur de 500 de euro. �n ceea ce priveste marile firme, foarte putine prefera sa-si externalizeze serviciile, �n general pentru ca nu sunt sigure de calitatea oferita. >



Optimizarea costului in IT>



Reusita unei afaceri de acest gen tine foarte mult de identificarea unei nise de piata, care este apoi �largita� prin calitatea serviciilor oferite. �Imaginati-va ca noi ne-am specializa, cum a facut India, �n servicii de call-center, acele sisteme de comunicatie pe domenii de activitate care ofera asistenta clientilor. Din astfel de servicii putem c�stiga mult, fara a face o investitie neaparat mare�, afirma secretarul general al AOAR.>



O firma din Rom�nia a trecut deja la fapte, cu rezultate notabile. Este cazul societatii Cronus, cu capital rom�nesc, specializata �n servicii IT. Firma a fost �nfiintata �n 1996, ca un serviciu de call center specializat, cu o investitie initiala estimata de directorul general Eugen Bunea la 50.000 � 100.000 de dolari. Acum, societatea previzioneaza o cifra de afaceri de circa 1,5 milioane de euro, cu numai 20 de angajati. Cronus ofera trei mari grupe de servicii: un serviciu de sistem integrat, care presupune implementarea tehnologiilor de ultima generatie pe diferite echipamente ale unor provideri, serviciile de call-center si tele-marketing, dedicate �n special companiilor mari din domeniul pietei de IT, si produse de soft const�nd �n solutii particularizate pentru clientii mari. >



Eugen Bunea considera ca aceasta piata specializata de servicii ofera �nca oportunitati pentru investitii. �Piata �n domeniu a ramas �n urma fata de ceea ce se �nt�mpla �n restul lumii. Majoritatea companiilor multinationale, �n baza principiului ca fara telecomunicatii nu se poate merge mai departe, au �nceput treptat sa se orienteze catre solutii complexe care sa le permita un control si o optimizare a costului. �n ultimii doi ani au aparut foarte multi jucatori pe aceasta piata, dar eu consider ca mai este �nca loc, mai ales ca piata de servicii va cunoaste o crestere exponentiala �n urmatorii ani�, concluzioneaza Eugen Bunea.>



Unde sa investim>



Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si Serviciilor din cadrul Academiei Rom�ne: �Daca ar fi sa demarez acum o afacere �n servicii, ca barbat, as investi �n serviciile auto, �n special �n serviciile legate de transport rutier, reparatii, spalari de masini, servicii cu o mare cautare �n orice economie. Ca femeie, as investi �n servicii de turism, �n special turismul rural. Ca t�nar, fara un capital mare pentru investitii, as merge pe valorificarea unor resurse locale sau as �ncerca sa investesc �n servicii pentru populatie, �ntr-un cadru �n care fiscalitatea sa ma afecteze c�t mai putin, si cu un minim de dotare initiala�.