Serviciile sunt considerate activitatile cele mai profitabile ale unei economii. Cifrele vorbesc de la sine: in Franta, valoarea adaugata a serviciilor, calculata ca procent din PIB, se ridica, în 2003, la 72,8%. Acelasi indicator ajungea, pentru industrie, la 24,5%, iar pentru agricultura la doar 2,7%. România se misca si ea spre o structura economica similara economiilor puternice. În 1989, serviciile acopereau 35% din PIB, pentru ca anul imediat urmator sa scada la 26,5%. Ritmuri de crestere mai sustinute încep sa se resimta din 2000, pe fondul cresterii economice, dar si al îmbunatatirii puterii de cumparare a populatiei. În primul semestru al acestui an, valoarea adaugata bruta din servicii a avut contributia cea mai importanta la cresterea PIB-ului, urmata de constructii si industrie. Pe ansamblu, cele trei sectoare asigura 84,1% din PIB-ul României. Serviciile pentru populatie au cunoscut o crestere de 13,1% în primul semestru al anului, comparativ cu perioada similara din 2004.

Decaderea serviciilor

„PIB-ul României va trebui sa creasca de la aproape 80 miliarde euro în prezent la circa 200 miliarde euro în urmatorii 5-10 ani. În aceste conditii, trebuie sa vedem care sunt sectoarele care pot asigura aceasta dezvoltare rapida. Or, principalul sector este cel legat de servicii, cu un accent deosebit asupra serviciilor pentru populatie“, considera Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si Serviciilor din cadrul Academiei Române. În opinia sa, principala cauza a slabei reprezentari a serviciilor în structura economiei trebuie cautata la începutul anilor ’90. „Noi nu am dezvoltat acumularile care existau la acel moment prin serviciile specifice - cooperatia mestesugareasca si cooperatia de consum. Dupa 1990, am sistat practic aceste activitati, si tot patrimoniul a fost deturnat. Toate aceste acumulari s-au pierdut si de aceea s-a produs ruptura“, afirma el.

Preturi mari, salarii mici

Una dintre principalele piedici în calea dezvoltarii serviciilor pentru populatie este nivelul redus al puterii de cumparare. „La ora actuala, tarifele pentru servicii sunt mult mai mari fata de posibilitatile medii pe care le are o familie, confruntata zilnic cu presiunea materiala pentru bunurile de folosinta imediata - hrana, întretinere, îmbracaminte“, sustine Stefan Ragalie. În aceste conditii, în loc sa plateasca lunar câteva milioane de lei pentru o firma privata de curatenie, românul mediu prefera sa apeleze la o pensionara, care realizeaza aceleasi servicii pentru câteva sute de mii de lei. Aceeasi opinie este împartasita de secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan: „La serviciile prestate catre populatie exista doua paliere: cei putini, cu bani, care apeleaza la astfel de servicii pentru a face curatenie în casa, pentru catering sau organizare de petreceri, si restul populatiei, din pacate prea multi, care nu-si permite aceste servicii“.

Legi avem, dar nu se aplica

Efectul negativ al neaplicarii complete si corecte a legislatiei este un alt motiv care împiedica dezvoltarea serviciilor. Cristian Pârvan citeaza ca exemplu directiva UE care cere un regim special pentru casarea aparaturii electronice. „Daca eu pot sa arunc ce vreau unde vreau, de ce sa platesc o firma pentru asta?“, se întreaba el. La fel se întâmpla si cu reparatul sau spalatul masinilor la coltul strazii. „Daca politia comunitara, în loc sa se mândreasca cu faptul ca alearga batrânele care vând trei legaturi de marar, ar aplica amenzi în astfel de cazuri, atunci lucrurile s-ar îndrepta catre canalele firesti ale unor servicii în acest domeniu“, sustine Cristian Pârvan.

Lipsa oricaror facilitati care sa încurajeze oamenii sa investeasca este considerata o piedica majora în dezvoltarea serviciilor în România. Stefan Ragalie propune acordarea unei perioade de „gratie“ de cinci ani pentru firmele ce intra în astfel de afaceri, necesara pentru acumularea de capital care sa asigure dezvoltarea afacerii. „Noi trebuie sa gasim solutii care se practica în UE, fara sa afecteze mediul concurential si fara a fi considerat ajutor de stat“, sustine acesta, citând exemplul Marii Britanii, ce nu impoziteaza persoanele din generatia a treia care folosesc camerele libere pentru închiriere.

Zone neacoperite

Secretarul general al AOAR sustine ca pe piata prestarilor de servicii catre populatie sunt zone mari neacoperite. „Daca eu vreau sa-mi schimb mobila, la ce firma apelez sa mi-o depoziteze într-un spatiu unde sa platesc o chirie ori sa o ia de tot, în schimbul unei sume infime?“, se întreaba Pârvan. La fel se întâmpla cu serviciile imobiliare. „Este clar ca acum, pe piata, cele mai cerute sunt serviciile imobiliare, iar trendul va continua“, spune secretarul general al AOAR, dand exemplu faptul ca foarte putini oameni stiu cum sa gaseasca o persoana potrivita pentru obtinerea unui cadastru. „Având în vedere transformarile care vor avea loc în agricultura, lipsa acestui serviciu face foarte dificila mobilitatea proprietatilor din domeniul funciar. Pentru ca, decât sa ma apuc eu sa obtin un cadastru si sa intabulez o proprietate, mai bine ma lipsesc de acte“, sustine Cristian Pârvan.

Citeste si:

Un alt domeniu insuficient acoperit este cel al societatilor de întretinere imobiliara care, pe baza unui contract cu asociatiile de locatari, sa asigure întretinerea unui bloc - plecând de la instalatii si tevi si pâna la reteaua de Internet. „Daca realizez astfel de lucrari cu o firma care doar schimba instalatiile, ea face repede lucrarea, ia banii si a plecat. Daca însa faci contract cu firma respectiva, care se angajeaza si la întretinerea ulterioara a lucrarii efectuate, ai o garantie superioara a calitatii“, precizeaza Pârvan.

Mai bine angajat decat patron

Dezvoltarea serviciilor nu este însa influentata doar de aparatul de stat, ci si de mentalitatea românilor si a firmelor mari. „Exista o imensitate de servicii care lipsesc de pe piata, dar ele se pot dezvolta doar în paralel cu prosperitatea populatiei si cu modernizarea managementului companiilor“, afirma secretarul general al AOAR. „Foarte multi oameni doresc sa înceapa o afacere numai în momentul în care sunt siguri ca vor câstiga sute de mii de euro pe an. La noi nu exista cultura potrivit careia daca ai câstigat, de exemplu, din mica ta afacere, 2.000 de pe luna, te consideri capitalist. Noua ni se pare mai bun un salariu sigur de 500 de euro. În ceea ce priveste marile firme, foarte putine prefera sa-si externalizeze serviciile, în general pentru ca nu sunt sigure de calitatea oferita. >

Optimizarea costului in IT>

Reusita unei afaceri de acest gen tine foarte mult de identificarea unei nise de piata, care este apoi „largita“ prin calitatea serviciilor oferite. „Imaginati-va ca noi ne-am specializa, cum a facut India, în servicii de call-center, acele sisteme de comunicatie pe domenii de activitate care ofera asistenta clientilor. Din astfel de servicii putem câstiga mult, fara a face o investitie neaparat mare“, afirma secretarul general al AOAR.>

O firma din România a trecut deja la fapte, cu rezultate notabile. Este cazul societatii Cronus, cu capital românesc, specializata în servicii IT. Firma a fost înfiintata în 1996, ca un serviciu de call center specializat, cu o investitie initiala estimata de directorul general Eugen Bunea la 50.000 – 100.000 de dolari. Acum, societatea previzioneaza o cifra de afaceri de circa 1,5 milioane de euro, cu numai 20 de angajati. Cronus ofera trei mari grupe de servicii: un serviciu de sistem integrat, care presupune implementarea tehnologiilor de ultima generatie pe diferite echipamente ale unor provideri, serviciile de call-center si tele-marketing, dedicate în special companiilor mari din domeniul pietei de IT, si produse de soft constând în solutii particularizate pentru clientii mari. >

Eugen Bunea considera ca aceasta piata specializata de servicii ofera înca oportunitati pentru investitii. „Piata în domeniu a ramas în urma fata de ceea ce se întâmpla în restul lumii. Majoritatea companiilor multinationale, în baza principiului ca fara telecomunicatii nu se poate merge mai departe, au început treptat sa se orienteze catre solutii complexe care sa le permita un control si o optimizare a costului. În ultimii doi ani au aparut foarte multi jucatori pe aceasta piata, dar eu consider ca mai este înca loc, mai ales ca piata de servicii va cunoaste o crestere exponentiala în urmatorii ani“, concluzioneaza Eugen Bunea.>

Unde sa investim>

Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si Serviciilor din cadrul Academiei Române: „Daca ar fi sa demarez acum o afacere în servicii, ca barbat, as investi în serviciile auto, în special în serviciile legate de transport rutier, reparatii, spalari de masini, servicii cu o mare cautare în orice economie. Ca femeie, as investi în servicii de turism, în special turismul rural. Ca tânar, fara un capital mare pentru investitii, as merge pe valorificarea unor resurse locale sau as încerca sa investesc în servicii pentru populatie, într-un cadru în care fiscalitatea sa ma afecteze cât mai putin, si cu un minim de dotare initiala“.