De asemenea, Fondul a majorat estimarea in ceea ce priveste inflatia din Romania in acest an, de la 3,6% la 4%, in vreme ce in 2011 cresterea medie a preturilor de consum s-ar putea tempera la 3,1%, informeaza NewsIn.

In privinta deficitului de cont curent, FMI anticipeaza pentru Romania un nivel de 5,5% atat pentru 2010 cat si in 2011, usor sub cel anticipat in precedentul raport, din octombrie 2009, de 5,6%.

Noile estimari vor fi discutate de autoritatile romanesti cu misiunea FMI, care va fi prezenta in Romania in perioada 27 aprilie - 7 mai.

In contextul acestor revizuiri, FMI va analiza posibilitatea acceptarii unui deficit bugetar mai mare de 5,9% din PIB pentru Romania, a declarat pentru NewsIn reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu.

"Este clar ca in momentul de fata o revizuire in sensul descresterii economiei romanesti poate conduce la un tip de analiza care sa adapteze bugetul la noile conditii. Este insa foarte important sa mentinem trendul de descrestere a deficitului bugetar chiar daca va avea loc o crestere usoara a deficitului, pentru ca este un semnal important pentru perceptia pietelor externe", a afirmat Tanasescu.

Oficialul a subliniat ca marti, 20 aprilie, s-a implinit un an de cand a inceput acordul FMI cu Romania si ca "a existat o adaptabilitate puternica a reprezentantilor FMI la realitatile din economie".

In schimb, Tanasescu a tinut sa precizeze ca orice discutie legata de cresterea deficitului bugetar trebuie sa aiba loc in contextul in care Romania continua reformele structurale.

"In tarile emergente din Europa, perspectivele de crestere variaza semnificativ. Economiile care au rezistat relativ bine in fata crizei mondiale (Polonia) si cele in care increderea pe plan intern a revenit deja dupa socul extern (Turcia) ar putea sa isi revina mult mai puternic, ajutate de normalizarea comertului international si de revenirea fluxurilor de capital", potrivit raportului World Economic Outlook, publicat de FMI.

Pe de alta parte, economiile care au intampinat aceasta criza cu o cerere interna nesustenabila, care a alimentat adancirea deficitelor de cont curent, cum este cazul Bulgariei, Lituaniei si Letoniei, si tarile cu vulnerabilitati in sectoarele public si privat, adica Romania, Ungaria si statele baltice, isi vor reveni mai incet, in special din cauza faptului ca va exista un spatiu limitat in ceea ce priveste politicile pe care le pot lua autoritatile.