Astfel, in domeniul fiscalitatii cererile vizeaza, pe langa diminuarea tuturor impozitelor si taxelor, reducerea numarului acestora, precum si revizuirea mecanismului de efectuare a platii TVA, pentru a permite operatorilor economici mentinerea echilibrului disponibilitatilor banesti (stabilirea exigibilitatii TVA la incasarea facturii, nu la facturare), au anuntat cele doua organizatii patronale, dupa o intalnire intre premierul Emil Boc si oamenii de afaceri, informeaza Mediafax.

Alte recomandari sunt asigurarea garantiilor de stat convertibile pentru deblocarea financiara a agentilor economici, deductibilitatea pierderii rezultate in urma aplicarii impozitului minim, cresterea operativitatii la achitarea de catre stat a unor debite catre agentii economici, reducerea termenului de recuperare a TVA la 30 de zile, revizuirea metodologiei de aplicare a scutirii de impozit pe profit, in sensul de a reprezenta cu adevarat o scutire, nu doar o amanare la plata, diminuarea evaziunii fiscale, respectiv a muncii la negru, a neinregistrarii accizelor, incurajarea tuturor agentilor economici privind intrarea in legalitate, combaterea utilizarii muncii nedeclarate prin masuri active de tipul reducerii fiscalitatii aplicate direct asupra fortei de munca, instituirea unui tratament egal intre agentul economic si stat (privind regimul penalitatii de intarziere) si impunerea prin lege a platii de catre stat pentru folosirea banilor agentilor economici.

De asemenea, patronatele cer formularea strategiei fiscale pe termen mediu, asigurarea stabilitatii Codului Fiscal pe minim 2 ani si urgentarea elaborarii Normelor de aplicare a Codului Fiscal.

In ceea ce priveste investitiile si activitatea economica, sunt propuse masuri de dezvoltare si modernizare a tuturor categoriilor de infrastructuri nationale (transporturi, comunicatii, informationale, de comunicatii, supravegherea mediului si a teritoriului), infiintarea unei companii pentru investitii in proiecte nationale, garantarea de catre stat a creditelor companiilor care au platit taxe in Romania si care au locuri de munca create, precum si oferirea de garantii din partea statului pentru investitii noi.

UGIR-109 si CONPIROM vor de asemenea promovarea exportului de produse si servicii, identificarea si aplicarea de modalitati de discriminare pozitiva a exportului de bunuri si servicii cu valoare adaugata inglobata peste media nationala/sectoriala, sustinerea perfectionarii activitatilor de marketing, sprijinirea finantarii productiei de bunuri si servicii prin scheme de ajutor de stat aplicabile sectorului IMM si majorarea capitalului CEC Bank si EximBank.

In ceea ce priveste administratia, sunt vizate depolitizarea deciziei in economie, promovarea managementului privat, modernizarea rolului autoritatilor administratiei publice centrale si locale, in sensul orientarii catre organizatii, firme si cetateni si cresterii eficientei activitatii, asigurarea de catre Guvern a transparentei in ceea ce priveste starea economiei si raportarea principalelor deficiente de structura precum si fenomenele economice nesanatoase in scopul limitarii acestora, interzicerea sau limitarea actiunilor structurilor dominate sau monopoliste de favorizare a producatorilor externi in dauna si pe costurile producatorilor interni, precum si interzicerea tratamentului diferentiat al producatorilor romani in comparatie cu alti producatori.

Citeste si:

In plus, sunt propuse imbunatatirea capacitatii administrative a structurilor implicate in gestionarea fondurilor structurale, in vederea simplificarii procedurilor de depunere a proiectelor pentru accesare si a celor de decontare a platilor efectuate, unificarea institutiilor de control, concentrarea controalelor in sectoarele cu o evaziune fiscala ridicata, introducerea in institutiile statului a responsabilitatii materiale, penale, civile de la ministri la functionari, promovarea Legii Holding-ului, modificarea legii falimentului prin introducerea in programul de reorganizare, a protectiei statului prin participatii pe termen limitat si revizuirea Legii 31/1990 privind societaile comerciale in sensul adaptarii la mediul economic privat.

In ceea ce priveste relatiile de munca si parteneriat social, masurile recomandate se refera la modificarea Codului Muncii in sensul reglementarii muncii pe perioada determinata, simplificarea procedurilor de angajare si de demitere, flexibilizarea timpului de munca si de odihna si a contractului individual de munca, reglementarea muncii la domiciliu, modificarea legislatiei muncii in sensul recapatarii increderii investitorilor ca afacerea este condusa atat stategic cat si operational de catre el si nu cum este acum de catre stat, prin parghii administrative si fiscale si de catre sindicat caruia i se acorda protectie sociala pe banii actionarilor, apreciaza cele doua structuri patronale.

Totodata, oamenii de afaceri propun pentru stimularea infiintarii de joburi ca timp de 12 luni angajatorul sa primeasca subventie de 50% din salariul minim pentru orice nou angajat, iar pentru absolventii de studii superioare nou angajati subventia sa fie pentru 12 luni, dar la valoarea de 50% din salariul mediu pe econmie.

De asemenea, alte recomandari urmaresc reducerea numarului de zile de concediu medicale platite de angajator, de la 5 la 3 zile lucratoare, reducerea fiscalitatii pe forta de munca, stimularea reconversiei profesionale prin acordarea de facilitati fiscale, subventionarea salariilor pentru somerii angajati, sprijinirea actiunilor de pregatire si perfectionare a personalului, stimularea entitatilor implicate in procesul de recalificare si reconversie profesionala si in absorbtia fortei de munca, dezvoltarea si perfectionarea institutiei dialogului social, a relatiei tripartite Guvern – Sindicate – Patronat si promovarea coeziunii sociale.

Cele doua confederatii patronale au prezentat setul de propuneri premierului Emil Boc si ministrului Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu.

Proiectul a fost realizat pe baza propunerilor primite de la membrii celor doua confederatii si sunt in dezbatere publica.