Banca Nationala a Romaniei a retras 4 miliarde de lei din piata in octombrie 2008 pentru a apara moneda nationala, dar nu dealerii bancii centrale au fost agresivi, ci trezorierii din bancile comerciale, care au cumparat agresiv valuta, sustine Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.
Lichiditatea, atacul speculativ din octombrie 2008 şi reputaţia băncii centrale
"Patru miliarde de lei am retras atunci din piata. De atunci BNR nu a mai luat niciun leu din piata, am lasat toata lichiditatea in piata. La acel moment au aparut vanzarile de valuta ale BNR prin care am atras lei, dar credeti ca trezorierii si dealerii din banci nu stiau asta? Eu sustin in continuare ca nu noi am vandut agresiv valuta, ci bancile comerciale au cumparat agresiv valuta", a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.
Isarescu a adaugat ca bancile au jucat "poker" la acel moment, cand leul era atacat, dar cineva trebuia sa si piarda.
"Unii (n.r. - trezorieri) au jucat mai dur pocker. Este o meserie foarte grea, motiv pentru care este si foarte bine platita. Au si pierdut. Noi nu puteam sa pierdem, era un meci mult prea important pentru noi si pentru Romania", a spus seful bancii centrale. BNR a prezentat astazi studiul intitulat "Lichiditatea, atacul speculativ din octombrie 2008 si reputatia bancii centrale", al carui autor este Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR.
In deschiderea evenimentului, Mugur Isarescu a adus cateva precizari legate de strategia BNR de aparare a monedei nationale.
"Ne aparam moneda nationala la fel cum companiile isi apara produsul lor si pana la adoptarea euro o sa continuam sa ne aparam produsul. Eu cred ca in zilele respective (n.r. - din octombrie 2008) am transmis prin semnale destul de clare ca nu este buna o depreciere rapida a monedei. Am intervenit, am dat din rezerva, dar rezerva este facuta si pentru asta, nu ca sa te uiti la ea", a spus guvernatorul BNR.
Isarescu a mai subliniat ca BNR a reusit sa opreasca panica din octombrie 2008, a reusit sa evite criza financiara si a atras atentia ca acest lucru nu reprezinta o treaba usoara.
Reactia bancherilor
Claudiu Cercel, director general adjunct al BRD- Groupe Societe Generale si coordonator al diviziei de piete financiare: "Tipul de eveniment declansator al atacului (din octombrie 2008 - n.r.) a fost decizia de propunere si votare a cresterii salariilor profesorilor cu 50% (...) Factorul politic a avut un rol destul de important. A actionat in decuplare fata de climatul tensionat de atunci, iar actorii micro (bancile comerciale - n.r.) au incercat sa maximizeze profitul dintr-o situatie de fapt”.
Presedintele CA al UniCredit Tiriac, Dan Pascariu: "Au fost atunci niste declaratii foarte grave (din partea BNR - n.r.) la adresa unor banci comerciale. Au fost afectate banci despre care s-au facut acuzatii, si de unde s-au retras ulterior resurse, dar au fost afectate si destinele unor oameni. Ne aducem aminte de trezorieri care au fost obligati sa paraseasca bancile. Ma asteptam ca BNR sa lamureasca daca au fost banci romanesti vinovate de un atac speculativ".
A fost sau nu a fost atac speculativ
Una dintre "victimele colaterale" ale episodului octombrie 2008, fostul vicepresedinte al Bancpost Lucian Isar considera insa ca reactia bancii centrale a fost exagerata fata de o miscare explicabila a pietei in raport cu fundamentele si deciziile politice, iar insasi interventia BNR a fost cea care a creat panica in piata.
"Daca autoritatile nu s-ar fi panicat si nu ar fi intervenit cum au facut-o, atunci situatia nu ar fi degenerat (...) Am calculat pe baza unui model ca interventia BNR a potentat cu 5 puncte procentuale descresterea de PIB din 2009 si cu 2-3 puncte procentuale in 2010", a spus Isar, potrivit Mediafax.
Fostul vicepresedinte al Bancpost, fortat sa paraseasca acea pozitie dupa episodul octombrie 2008, crede ca asa-zisul atac a fost in fapt un "risc endogen", o rezultanta a mai multor factori care s-au intersectat in acea perioada.
Si analistul Aurelian Dochia a respins ideea unui atac speculativ, mizand mai degraba pe o miscare a cursului de echilibru catre un alt interval.
"Nu sunt convins de definitia prezentata a atacului speculativ. Atacul speculativ apare in momentul in care cineva mizeaza pe o crestere sau o scadere a cursului care nu este justificata de fundamentalele economiei. In situatia din 2008 mi se pare ca datele, daca le punem pe o perioada mai lunga, arata ca exista o tendinta de trecere de la un nivel de echilibru la alt nivel de echilibru, care reflecta situatia economiei romanesti", a explicat Dochia.
In primele patru zile de tranzactionare din octombrie 2008, leul s-a depreciat in fiecare zi, ajungand de la 3,73 lei/euro la 30 septembrie, la 3,94 lei/euro pe 6 octombrie. Deprecierea cumulata pe 4 zile a fost de 5,6 procente in termeni nominali, adica 1,36% in medie pe zi. Nivelul de 3,94 lei/euro a reprezentat maximul zilnic al lunii octombrie si al ultimelor 45 de luni.
Incepand din 6 octombrie, BNR a intervenit pe piata iar vanzarile nete pana la finele acelei luni au fost de aproximativ un miliard de euro, potrivit studiului prezentat de Lucian Coirtoru.
Odata cu interventia BNR, dobanzile din piata interbancara au inceput sa creasca pana la nivele de chiar 60%, iar o serie de banci cu acces redus la lichiditate au inceput sa transfere costurile catre clientela nebancara.
Situatia a fost aspru criticata de reprezentantii BNR, iar banca centrala a modificat regulamentul de formare a indicelui ROBID/ROBOR.
Cu toate acestea, dobanzile au ramas inalte o perioada foarte lunga dupa acel episod.
Potrivit analistului Florin Catu, dobanzile la depozitele pe termen de 3-6-12 luni s-au pastrat peste 10% pana la finele anului 2009, iar varful in relatia cu clientii nebancari s-a inregistrat in perioada martie - mai a aceluiasi an.
Catu a aratat ca teoria economica recomanda o crestere a dobanzilor in cazul unui atac valutar, si o reducere imediata a acestora dupa depasirea episodului, dar vorbeste totodata de un prag peste care orice interventie poate afecta economia.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
