Acesta spune ca un stat va avea de indeplinit trei lucruri esentiale pentru a adera la zona euro - transparenta, politici fiscale predictibile si un grad de indatorare adecvat.
„O tara care vrea adoptarea euro trebuie sa adopte o guvernanta europeana si sa lase institutiile europene sa acceseze mai multe informatii locale. Se va mai pune accent si pe predictibilitatea incasarilor fiscale. Totodata va mai conta si politica monetara si nivelul de indatorare al tarii respective, expunerea pe valute straine sau pe moneda locala. Romania are un grad de indatorare nominal mai mic, daca ne uitam la datoria publica. De facto, datoria straina este mult mai mare luand in calcul si expunerea in euro ale cetatenilor sau ale societatilor comerciale”, a precizat directorul general al ING Bank.
Tratatul de la Maastricht contine cinci indicatori de convergenta nominala - rata inflatiei, rata dobanzilor pe termen lung, cursul de schimb in raport cu euro, deficitul bugetului consolidat si datoria publica. In prezent, Romania indeplineste doar doua criterii – datoria publica, care nu depaseste 60% din PIB si cursul de schimb, care se incadreasa in intervalul de fluctuatie al ERM II (+/- 15%).
„Exista o preocupare tot mai mare cu privire la expunerea in valute straine a unor cetateni din tarile membre UE. In situatia neadoptarii euro, in conditiile in care ai peste jumatate din creditele din economie in euro, atunci acesta este un mare factor de risc. Din aceasta perspectiva, exista o presiune asupra BNR din partea Bancii Centrale Europene sa reduca expunerea in euro, pentru a diminua gradul de risc si volatilitatea. Astfel, si noi dar si alte banci ne reducem expunerea pe euro. Regulamentul BNR nu este realizat pentru a restrange creditul in economie, ci ca sa il conduca spre lei”, a mentionat Misu Negritoiu.
Directorul general al ING Bank spune ca in sistemul bancar romanesc ponderea creditelor in euro este de peste 60%, fata de 40% in 2007.
Taxa pe tranzactiile bancare ii infatiseaza pe politicieni ca fiind „baietii buni”
Misu Negritoiu spune ca toate masurile suplimentare de supraveghere, inclusiv cele de capitalizare sau de impozitare cresc costurile imprumuturilor, iar acestea se resfrang in final tot asupra consumatorilor.
„Daca politicienii cred ca prin taxe profiturile bancilor vor scadea, se inseala, pentru ca nici castigurile nu mai sunt cum au fost. Taxele pe tranzactii financiare forteaza bancile sa isi creeze propria lichiditate in loc sa atraga resurse de pe piata. Politicienii, nu doar la noi, ci peste tot, vor sa arate ca vor sa faca ceva, sa arate publicului ca ei sunt baietii buni si ii protejeaza pe consumatori, iar bancile sunt baietii rai”, a completat seful ING Bank.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anuntat ca o taxa pe tranzactiile financiare ar aduce venituri de 55 miliarde euro pe an, in conditiile in care in ultimii trei ani, statele membre au acordat ajutoare si garantii sectorului financiar de 4.600 miliarde euro.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și: