Analistul economic Florin Citu spune pe blogul sau ca este foarte usor sa faci o prezentare si sa spui ca datorita politicilor publice implementate de tine Romania se imprumuta mai ieftin, fara sa prezinti referinte.

Graficul urmator releva costul de imprumut - medie lunara - la 10 ani pentru tarile din UE dar care nu sunt membre in zona euro.

Concluziile sunt simple: in 2012 numai costul de imprumut al Romaniei a crescut, in toate celelalte cazuri a scazut sau a ramas constant; in decembrie 2012 Romania avea cel mai ridicat cost de imprumut la 10 ani 6,65%, urmata de Ungaria cu 6,44%. “In 2012 Ungaria a reusit sa scada costul de imprumut la 10 ani de la 9.51%. Romania a atins minimul in aprilie dupa care a crescut”, arata Florin Citu.

Cel mai proaspat “credit”

Ministerul Finantelor Publice (MFP) a atras joia trecuta 1,8 miliarde lei prin obligatiuni cu scadenta in octombrie 2015, de peste trei ori mai mult fata de valoarea indicava, iar randamentul a coborat la 6,03%, in conditiile in care cererea a continuat sa fie ridicata. Valoarea programata a operatiunii a fost de 600 milioane lei, insa bancile au subscris titluri de opt ori mai mult, de 5,2 miliarde lei.

Citeste si:

Trezoreria a mai vandut titluri cu scadenta apropiata in decembrie, cand a atras 3,4 miliarde lei, la un randament de 6,14%.

Ne mai imprumutam!

Ministerul Finantelor Publice vrea sa imprumute in primul trimestru intre 18 si 20 miliarde lei prin vanzarea de titluri de stat pe piata interna, suma din care 4,6 miliarde lei doar in luna ianuarie. Si premierul Victor Ponta a confirmat, cu prilejul prezentarii “Starea natiunii”, ca Romania va imprumuta 1,5 miliarde euro de pe piata externa in 2013 pentru finantarea deficitului bugetar.

Datoria publica se ridica la 51 miliarde euro, de la 28 miliarde euro in urma cu patru ani, Romania avand in acest an datorii scadente de 14,4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro aferente imprumutului de la FMI si Uniunea Europeana.

Guvernul arata astfel ca Romania are o datorie de 34,7% din PIB, astfel ca din cadrul UE doar trei tari au o datorie mai mica (Estonia, Bulgaria, Luxemburg), in timp ce 23 de tari au o datorie mai mare.

La acestea se adauga costuri totale de 14 miliarde euro pentru despagubiri aferente imobilelor nationalizate (8 miliarde euro), drepturi salariale restante pentru cadre didactice (770 milioane euro) si alti bugetari (1,4 miliarde euro) castigate in instanta, datorii ale autoritatilor locale (2,2 miliarde euro), datorii in sanatate (1 miliard euro), restituirea taxei auto (1 miliard euro).