"Bancile vor de la un fond criterii clare de garantare, timpi maximali de raspuns si plata imediata a cererilor de despagubire. In momentul in care un credit este in default, iar eu ca banca sunt cu plata comisioanelor la zi, am pretentia sa-mi dea banii. Niciuna dintre aceste trei conditii nu mai functioneaza in prezent. In opinia mea, e o frana. De la misiunea de a revigora creditarea in perioada de criza, de a sprijini micile afaceri ale antreprenorilor romani, acum e o frana", a declarat Bituleanu.

Presedintele Libra spune ca nu se mai cunosc "regulile jocului", raspunsurile nu mai vin la timp din partea Fondului, iar despagubirile nu se acorda, situatia schimbandu-se incepand din acest an. Potrivit lui Bituleanu, in discutiile avute cu reprezentantii FNGCIMM in urma cu trei luni despre problemele invocate, acestia au explicat ca vor sa regandeasca schemele de garantare pe un alt concept, intrucat Fondul a avut produse prea permisive, si ca intentioneaza sa excluda anumite domenii de activitate din sfera garantiilor, sa lucreze mai mult cu credite in rate decat cu linii de credit, precum si sa reduca plafonul de 2 milioane lei in cadrul caruia acorda garantii fara analiza detaliata.

"Am fost perfect de acord si am inteles rationamentul, numai ca lucrurile nu s-au intamplat, doar s-au afirmat. In momentul de fata, Fondul de Garantare este ca un ceas prost, pe care mai bine nu-l ai. Este o frana. Noi acum nu mai lucram cu Fondul, nu mai trimitem dosare pentru garantii", a afirmat presedintele institutiei de credit, care a punctat ca si alte banci au astfel de probleme, ajungandu-se la un blocaj la nivel de sistem.

Bituleanu a explicat ca Fondul are un produs de garantare incadrat intr-un plafon de 2 milioane de lei, pentru care verifica sumar situatia clientului, mizand pe analiza bancii privind performanta financiara, si un altul de garantii peste acest plafon, in cazul caruia realizeaza o analiza detaliata a clientului in paralel cu banca, putand sa aprobe sau sa respinga garantarea proiectului.

Din punct de vedere al riscului, Fondul percepe bancilor comisioanele in functie de sapte trepte de performanta, in functie de gradul de default al clientilor garantati si de cel al cererilor de despagubire, comisioanele fiind suportate in final de catre debitori.

Bituleanu a precizat ca Libra se afla pe prima treapta in relatia cu Fondul, cu cel mai mic comision perceput. Banca are 274 de IMM-uri cu credite garantate integral sau partial de FNGCIMM. Din totalul acestora, Libra a trimis Fondului solicitari de despagubire pentru zece dosare, dintre care pentru cinci s-a depasit deja termenul de 90 de zile in care trebuia efectuata plata, fara un raspuns din partea FNGCIMM. "Daca Fondul de Garantare nu ne despagubeste pe noi, care suntem in zona cu cel mai mic risc si am platit mai multe comisioane decat am cerut despagubiri, ce sens mai are sa continuam?! Dar imi pare rau, pentru ca este un instrument extrem de util si mi-as dori sa functioneze", spune Bituleanu.

Microfinantarea, un instrument subestimat de banci si start-up-uri

Microfinantarea, un instrument subestimat de banci si start-up-uri

El apreciaza ca principala cauza a blocajului despagubirilor o reprezinta teama celor care analizeaza dosarul de despagubire si aproba plata de a fi trasi la raspundere personal.

Citeste si:

Libra Internet Bank va actiona FNGCIMM in instanta pentru recuperarea acestor sume, care se ridica la 2,8 milioane de lei, reprezentand 1,56% din totalul garantiilor aflate in sold, de 180 milioane lei.

Pe de alta parte, Bituleanu propune o solutie pentru rezolvarea problemelor si pentru o mai buna functionare a instrumentelor de garantare oferite de stat. El considera ca este nevoie de un proiect guvernamental prin care FNGCIMM sa fie impartit in 3-4 fonduri pentru IMM-uri pe linii strategice ale Guvernului. "De exemplu, vreau sa ma axez pe constructii, pe productie sau pe comert, simplificand foarte mult lucrurile. Pot sa fac trei fonduri de garantare, unul pentru fiecare domeniu. Astfel, specializez oamenii din fondurile de garantare pe fiecare directie si capata o opinie privind riscul si business-ul din ce in ce mai performanta, ceea ce e necesar", spune oficialul Libra.

Pe de alta parte, prin aceasta varianta statul roman poate urmari interese strategice.

Daca Guvernul vrea sa dezvolte constructiile, spre exemplu, poate aloca sume mai mari pentru fondul de garantare adresat IMM-urilor din constructii, poate cu un comision mai mic pentru a favoriza zona respectiva. Daca, din contra, ar fi interesat mai putin de comertul mic, poate reduce sumele de garantare pe acest segment sau majoreaza comisioanele de garantare. "Iata cum statul are cateva parghii infiintand mai multe fonduri de garantare pentru a-si vedea interesul strategic national. Fiind 3-4-5 unitati de garantare distincte, poti obtine contra-garantare poate mai usor pentru ca oamenii se specializeaza si le pui si in concurenta (fondurile - n.r.). Poti compara performanta unui fond cu altul, precum si performanta manageriala. Mi se pare ca este o solutie pe care Ministerul Finantelor si cel al Economiei ar trebui s-o dezbata pe larg", a adaugat Bituleanu.

Presedintele Libra apreciaza ca masura statului de infiintare a FNGCIMM a fost "excelenta" la inceputul crizei, cand clientii bancilor si-au redus cifrele de afaceri si marjele de profit, scazand totodata valoarea garantiilor pe care o puteau oferi bancilor, in timp ce datoria a ramas aceeasi, ceea ce a condus la un blocaj in creditare.

"Bancile nu mai puteau sa mearga mai departe cu creditarea in acelasi ritm, din moment ce clientii lor aveau o cifra de afaceri in scadere, garantiile in scadere, marjele in scadere, creditul era acolo, ba chiar clientii doreau suplimentarea in unele cazuri. Pe de alta parte, exista si un apetit scazut la risc, nu stiai ce-ti rezerva viitorul, nici noi ca banci, nici antreprenorul, deci blocaj. Infiintarea FNGCIMM a fost o masura salutara, care a tinut Romania la suprafata in criza, altfel ar fi fost un blocaj total. Si e pacat sa nu functioneze in continuare!", a concluzionat Bituleanu.

In primele opt luni au obtinut garantii de la FNGCIMM 6.200 de IMM-uri, cu o valoare de 1,8 miliarde lei, din care 88% pentru finantarea capitalului de lucru. Fondul gestiona, la finele lunii august, circa 14.000 contracte de garantare in valoare de 3,4 miliarde lei, care sustin credite acordate IMM-urilor de circa 6 miliarde lei.