"BNR a stimulat, cred, o supralichiditate de lei ca sa stopeze intarirea leului, pentru a nu mari si mai mult deficitul de cont curent", a declarat dealerul Bancii Comerciale Romane (BCR) Narcis Noaghea.

Efectul licitatiei pentru titlurile de stat asupra pietei valutare a fost limitat deoarece excesul de lei a fost compensat de vanzarile speculative de valuta, spune Noaghea. "Desi exista o supralichiditate de lei, exista si o oferta mare de valuta si de fiecare data cand cursul a ajuns la 3,39-3,40 lei/euro, au aparut vanzari speculative de valuta pentru deschiderea pozitiilor pe leu, a mai explicat Noaghea, citat de NewsIn.

"MFP a dat peste cap planurile bancii centrale cu emisiunile sale de titluri, pentru ca la ultimele licitatii organizate de BNR, banca centrala a atras procente din ce in ce mai mici din sumele oferite de banci, tocmai pentru a lasa mai multi bani in piata care sa tina dobanzile jos si, astfel, sa tempereze aprecierea rapida a leului", a declarat, pentru NewsIn, economistul sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru.

Faptul ca BNR a anulat licitatia pentru depozitele la o luna i-a determinat pe investitori sa isi plaseze banii in titlurile emise de ministerul de finante."Se pare ca a fost o discutie intre cele doua institutii, iar BNR nu a mai organizat licitatia ca sa nu creeze competitie ministerului de finante, iar acesta sa fie nevoit sa atraga bani la un randament mai ridicat", a declarat, pentru NewsIn, economistul sef al ING Bank Romania, Florin Citu.

Dumitru a amintit ca joi si vineri vor reveni in piata peste patru miliarde lei sub forma depozitelor la o luna si a certificatelor de depozit la trei luni, iar daca BNR nu va atrage suficienti bani la licitatia de joi pentru certificatele de depozit la trei luni, dobanzile interbancare se vor mentine la un nivel foarte scazut.

"Probabil ca BNR va atrage, joi, doar o parte din banii oferiti de banci la licitatie, mai ales ca luni ministerul de finante va mai organiza o licitatie pentru titluri de stat de 500 milioane lei", a mai spus economistul sef al Raiffeisen Bank Romania. Interesul bancilor a fost foarte mare pentru titlurile emise de MFP, cele cu scadenta la sase luni fiind subscrise de opt ori, iar cele la o luna de patru ori.

"Probabil ca cea mai mare parte a investitorilor a fost reprezentata de nerezidenti pentru ca bancile din Romania nu cred ca au fost interesate de aceste randamente, destul de mici in comparatie cu nivelul din piata", a mai spus Dumitru.El a mai explicat ca MFP va trebui sa gaseasca o modalitate de crestere a veniturilor la bugetul de stat pentru ca altfel risca sa aiba un deficit mai mare decat se asteptau, de peste 3%.

Citeste si:

"Ne paste pericolul unor deficite bugetare mari daca nu cresc veniturile la bugetul de stat pentru ca ministerul de finante va fi nevoit sa faca foarte multe cheltuieli. Pe langa cheltuielile cu infrastructura, educatia sau mediul, MFP va mai trebui sa plateasca si cei 1,1 miliarde euro pe 2007 catre Uniunea Europeana, respectiv circa 100 milioane euro pe luna", a explicat Dumitru.

Licitatia MFP a fost, totusi, suprasubscrisa din cauza lipsei acestor instrumente din piata, pentru ca Ministerul de Finante nu a mai emis titluri in lei din septembrie 2005. "Daca MFP va continua sa emista, insa, asemenea titluri pana la sfarsitul anului si se va forma o piata pentru acestea, cresterea ofertei va determina investitorii sa ceara si randamente mai mari, iar in acest ritm, e posibil ca deficitul bugetar sa ajunga la 2,8% la finele lui 2007", a mai spus Citu.

"Probabil ca bancii centrale i s-a parut ca daca tine licitatia vor fi retrasi prea multi lei din piata", a declarat, pentru NewsIn, si economistul sef al ABN Amro, Radu Craciun. Randamantele au fost, insa, in linie cu asteptarile, deoarece interesul investitorilor straini pentru titlurile in lei era cunoscut. "Cred ca MFP va continua sa atraga, in continuare, bani prin emisiuni similare", a conchis Craciun.

Ministerul Finantelor Publice au vandut, luni, titluri de stat de 2,5 miliarde lei (738 milioane euro), din care 2 miliarde lei cu scadenta intr-o luna si 500 milioane lei cu scadenta in sase luni. Pentru titlurile de 2 miliarde lei plasate la o luna, oferta a fost de 8,3 miliarde lei (2,45 miliarde euro), iar pentru titlurile de 500 milioane lei la sase luni, oferta a insumat 4,04 miliarde lei (1,2 miliarde euro). Valoarea nominala a titlurilor adjudecate a fost de 2,01 miliarde lei pentru titlurile la o luna si de 515,9 milioane lei pentru cele la sase luni.

Titlurile de stat vandute au fost de tipul cu discount, care sunt nepurtatoare de dobanda. Ele sunt vandute la un pret initial mai mic decat valoarea nominala, diferenta dintre pretul initial si valoarea nominala fiind numit discount si reprezintand beneficiul cumparatorului. Statul va plati la scadenta titlurilor valoarea lor nominala, respectiv 2,01 miliarde lei pentru titlurile la o luna si 515,89 milioane lei pentru cele la sase luni.

Modalitatea de adjudecare a fost metoda pretului multiplu, care presupune alocarea titlurilor de stat pentru ofertele acceptate la pretul (randamentul) pe care fiecare dintre ofertantii castigatori l-a oferit, pana la adjudecarea completa a emisiunii. Clientii care au cumparat titluri de stat vor avea un randament mediu de 6,04% pe an pentru titlurile la o luna si de 6,28% la cele la sase luni.