Popularitatea titlurilor de stat pentru populație (Tezaur și Fidelis) a explodat în ultimul an, iar situația a culminat luna aceasta când Ministerul Finanțelor a atras un record de 4,3 mld. lei prin seria de titluri Fidelis, adică mai mult decât jumătate din suma de 8 mld. lei pe care statul are în plan să o împrumute de la bănci în februarie 2025. Horia Braun Erdei, șeful Erste Asset Management, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri din România, cu active de 5 mld. lei, atrage atenția că popularitatea titlurilor de stat Fidelis și Tezaur poate avea efecte negative care în final se vor traduce în mai puțini bani pentru companiile din economia reală.
Titlurile de stat Fidelis din februarie vs. împrumuturile statului de la bănci
Titlurile de stat Fidelis s-au vândut extrem de bine la prima ofertă făcută în acest an de Ministerul Finanțelor, statul încasând echivalentul a peste 4,3 mld. de lei. Titlurile Fidelis se adresează doar populației din România și nu pot fi cumpărate de către bănci sau alți mari investitori instituționali.
După închiderea ofertei, titlurile Fidelis se pot vinde și cumpăra liber pe Bursa de Valori București. Persoanele care au subscris în ofertă au desigur și posibilitatea de a le păstra până la maturitate, urmând să primească banii înapoi de la stat, la care se adaugă dobânda.
De cealaltă parte, Ministerul Finanţelor a împrumutat la începutul acestei săptămâni 675,7 mil. de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 26 luni (randament mediu 7,05%). Finanțele au planificat, în luna februarie 2025, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,2 mld. de lei, la care se poate adăuga suma de 840 mil. de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Suma totală, de 8,04 miliarde lei, este cu 2,27 mld. lei mai mare decât cea care a fost programată în luna ianuarie a acestui an, de 5,77 mld. de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Administratorii de fonduri: Crește educația financiară a populației, dar banii ocolesc investitorii instituționali
Administratorii de fonduri mutuale din România, o industrie care în curând va ajunge să aibă 1 milion de investitori locali, apreciază faptul că românii devin tot mai familiarizați cu instrumentele financiare, atrași de titlurile de stat pentru populație, dar avertizează că dacă situația este scăpată de sub control, se poate ajunge ca investitorii instituționali, precum băncile, fondurile de pensii sau fondurile de investiții, să aibă mai puțin acces la titlurile de stat și, ulterior, să aibă mai puțini bani pentru finanțarea economiei reale.
”Aceste programe de titluri de stat pentru populație contribuie la dezvoltarea educației financiare în România și îi ajută pe oameni să înțeleagă ce este o investiție. Titlurile de stat emise de Ministerul de Finanțe produc un efect de educare a publicului pe care probabil noi, administratorii de fonduri, prin propriile forțe, l-am fi obținut într-o perioadă de timp mult mai lungă”, a declarat Adrian Negru, CEO Raiffeisen Asset Management.
”Programul Fidelis își îndeplinește rolul său de finanțare a datoriei publice și de atragerea de noi investitori pe piața de capital. De cealaltă parte însă, acesta poate adânci două fenomene care nu sunt pozitive”, adaugă Horia Braun Erdei (foto), CEO Erste Asset Management.
Sursa foto: Erste AM
Un prim efect este acela al dezintermedierii financiare. În momentul în care populația investește direct în titluri de stat, acesta este un flux de investiții care ocolește investitorii instituționali.
Până ca statul să înceapă să ofere de titluri special adresate populației, micii investitori puteau investi doar indirect în titluri de stat, pe piața secundară, adică prin fonduri de investiții sau de pensii care la rândul lor achiziționau titluri de stat la licitațiile organizate de Finanțe.
Acum însă, micii investitori pot ocoli complet intermediarii și pot achiziționa pe cont propriu titlurile de stat.
Mai puțini bani în bănci și fonduri, mai puțini bani pentru economia reală
Deși beneficiul pe termen scurt pentru micii investitori este evident – evitarea comisioanelor suplimentare – pe termen lung, dacă băncile, fondurile de pensii și fondurile de investiții au mai puțini bani la dispoziție, ele vor face mai puține plasamente în companii din economia reală.
”Practic, sunt mai puțini bani care circulă prin sistemul de intermediere financiară și după un timp această situație poate afecta, la scară mai mare și finanțarea economiei reale pentru că fondurile de investiții oferă o posibilitate de diversificare, nu investesc doar 100% în titluri de stat. De exemplu, fondurile de obligațiuni investesc și în obligațiuni corporative”, explică șeful Erste Asset Management.
El a făcut referire și la dobânzile tot mai mari de la titlurile de stat, care intră în competiție directă cu dobânzile oferite de companiile private pentru emisiunile de obligațiuni pe care le fac.
Dobânzile la titlurile de stat Fidelis pun pe fugă companiile private
”În condițiile actuale, nu știu câte obligațiuni corporative se vor mai emite dacă firmele vor trebui să plătească dobânzi mult mai mari decât ce oferă Fidelis”, spune Horia Braun Erdei.
La oferta Fidelis din februarie, statul a oferit dobânzi și de 7,95% pentru titlurile în lei pe un an, iar la titlurile în euro pe șapte ani dobânda a fost de 6,25%, adică mai mult decât dublul dobânzii cheie stabilită de Banca Centrală Europeană (2,75%).
La cea mai recentă ofertă de obligațiuni corporative de pe Bursa de Valori București, firma de pariuri și jocuri de noroc Stanleybet a oferit dobânzi de 9-11%.
Diferența de la 7,95% la 9% poate fi considerată foarte mică, în condițiile în care sunt comparate titluri de stat (considerate extrem de sigure) cu obligațiunile unei companii private care operează și într-un domeniu riscant.
Lichiditatea din piața secundară a titlurilor de stat ar putea fi lovită
”Al doilea fenomen negativ este segmentare pieței de titluri de stat. Acum avem Fidelis, Tezaur și avem piață interbancară de titluri. Piața interbancară de titluri de stat este cea care ar trebui să fie cea mai lichidă și care angrenează jucători de anvergură, precum fondurile de pensii sau cele de investiții, precum și mari investitori instituționali străini”, subliniază CEO-ul Erste Asset Management.
El adaugă faptul că dacă fluxurile de capital care veneau din partea populației vor ocoli această piață secundară a titlurilor de stat, s-ar putea ca de la un anumit punct să vedem afectată lichiditatea pe piața secundară de titluri.
”Vedem deja ce probleme sunt pe piața secundară, la Bursa de Valori București, unde lichiditatea este foarte mică pentru că sunt foarte mulți jucători de tip buy&hold. Dacă și pe piața titlurilor de stat ajungem la un fenomen similar, situația ar putea să ne afecteze intern, la nivel de țară.
Trebuie să avem o piață de titluri de stat lichidă pentru a atrage investitori noi, investitori străini în special, și să poți emite titluri de stat cu niște randamente care să nu includă și o primă de lichiditate. Orice instrument care nu are lichiditate trebuie să ofere o primă suplimentară care să acopere acest risc”, a concluzionat Horia Braun Erdei.
