Van Groningen apreciaza ca, daca ar fi sa definim sistemul bancar romanesc, atunci acesta ar fi o clasa de copii in varsta de 18 ani, care au dat examenul de maturitate, fiind convinsi de puterea si posibilitatile lor, insa mai avem si un fel de parinte ( n.red: BNR), care nu lasa bancile sa faca ceea ce cred ca pot face si care le spune tot timpul ca trebuie sa-si puna caciula si ciorapii de lana cand ies afara sau ca ar fi mai bine sa stea in casa.

Cand vorbeste despre politicile BNR, pentru Groningen este foarte clar ca trebuie stabilita o deosebire intre politica monetara si supravegherea bancara. Din prisma politicii monetare, banca centrala nu are o sarcina usora si se lupta singura, dar in cazul supravegherii bancare, oficialul RZB este de parere ca Banca Nationala este prea restrictiva.

„Cel mai grav este faptul ca bancile sunt stimulate sa-si impinga activitatile in afara Romaniei, iar sistemul bancar romanesc devine tot mai putin competitiv daca vorbim despre contexul european. Creditele mari in valuta sunt deja contabilizate sau chiar vandute in strainatate si nu inteleg de ce acest fapt ar fi in interesul Romaniei. Pentru ca asta inseamna ca institutiile financiare din strainatate fac bani pe care ar trebui sa-i facem noi aici”, a explicat Van Groningen.

Seful Raiffeisen crede ca si creditele pentru persoane fizice vor urma aceeasi directie, detaliand ca sunt deja banci straine care au securitizat sau vandut pachete de credite pentru persoanele fizice si nu va mai dura mult pana cand vom vedea banci din strainatate care vor acorda credite direct romanilor, fara a fi prezente aici. In acest fel, si firmele de brokeraj vor putea vinde credite ipotecare.

„Nu cred ca la aceasta ora se face o analiza de impact despre masurile si competitivitatea sistemului romanesc in contextul european. Insa astept de la BNR sa se uite mai atent si la competitivitatea sistemului bancar in context european, din punctul de vedere al reglementarilor si al costurilor”, enunta Van Groningen.

Van Groningen crede ca este foarte dificil sa estimam evolutia banking-ului local pentru acest an, intrucat anumite activitati ale bancilor sunt contabilizate in afara tarii. Totusi, bancherul considera important pentru banca sa tina pasul cu piata, mizand pe o cadenta de crestere superiora avansului sistemului bancar.

„Daca facem un buget pentru 20% si piata creste cu 25%, atunci nu voi fi multumit. In nici un caz nu ma astept la o crestere ca anul trecut”, a subliniat seful celei de-a treia banci de pe piata romaneasca dupa active.

Profitul net al Raiffeisen Bank Romania a crescut anul trecut cu 68,5% fata de cel din anul precedent, pana la 314,5 milioane lei (94 milioane euro), in conditiile in care activele totale ale bancii au ajuns la sfarsitul anului trecut la 15,9 miliarde lei (4,4 miliarde euro) in crestere cu 14,6% fata de sfarsitul lui 2006, cand erau de 13,82 miliarde lei (4,09 miliarde euro).

Oficialul Raiffeisen Bank a mentionat ca dinamica pe zona de retail este mai mare, fiind asteptata in continuare o crestere mai rapida decat pe partea de corporate.

„Pentru noi este important sa fim echilibrati, nu sa avem un succes incredibil pe o zona si pe altele nu. Vom fi totusi mai atenti pe partea de credite ipotecare, IMM-uri si corporatii de talie medie. Acestea sunt zonele carora le vom acorda o atentie mai speciala in viitor”, a spus bancherul.

Si in ceea ce priveste gradul de bancarizare in Romania mai este mult de lucru, atat in privinta potentialilor clienti (care nu au inca cont bancar), dar si a numarului de agentii in orasele mai mici si zonele rurale, inca neacoperite indeajuns. Aici, Groningen a mentionat ca exista o discordanta intre costul produsului si suma care este dispus cineva cu salariu mic (asa cum este in zonele rurale) sa plateasca. Nici alti indicatori nu arata bine, gradul de indatorare in raport cu PIB-ul Romania, gradul de intermediere per totalul sistemului, chiar si la numarul de conturi/capital.

Citeste si:

„Cu cat creste eficienta si scade costul la o tranzactie, de exemplu, cu cat creste disponibilitatea de plata pentru servicii bancare in zonele rurale, cu atat o sa ne putem extinde reteaua teritoriala mai departe”, a afirmat Van Groningen.

Banca intentioneaza sa ajunga la 600 de unitati bancare pana in 2010. Numarul unitatilor bancare ale Raiffeisen Bank a ajuns la sfarsitul anului trecut la 433 de la 266 la sfarsitul lui 2006.

Van Groningen este de parere ca putine din bancile prezente pe piata romaneasca vor reusi sa fie universale (sa ofere toate produsele pentru toate clasele de clienti), de aceea crede ca multe se vor indrepta spre anumite nise.

„Nu numele unei bancii in sine este o problema, ci ambitia. Sunt multe banci care au zis ca vor sa fie pe pozitia a treia, insa este un singur loc 3 in sistem. Mai multe banci isi doresc marirea cotei de piata, dar aceasta nu poate fi mai mare de 100%, de aceea spun ca ambitia nu-i va ajuta pe multi sa ajunga unde vor ”, ne-a declarat CEO Raiffeisen.

Privind problema lichiditatii, Groeningen a specificat ca este vorba despre factorul de cost si bancile au avut si in trecut strategii diferite, iar acum se vad rezultatele la deciziile luate in trecut. RZB are lichiditati si in lei, insa Van Groningen a spus ca sunt banci care nu au lichiditati in lei si din aceasta cauza intampina dificultati.

Pentru bancile internationale, ca sa aiba acces la valuta este o problema de cost, care este vizibil ca s-a accentuat in ultima vreme, considera Van Groningen. Oficialul RZB crede ca este nevoie de mai multa prudenta si grija fata de produsele de depozit, fata de pasive decat pana acum si sunt banci care au devenit agresive in privinta acestora.

In ansamblu, Van Groningen vede economia romaneasca supraincalzita si a mentionat ca nu se poate continua doar cu un consum ridicat fara o crestere a exporturilor.

„Deficitul de cont curent, inflatia, cursul de schimb, dobanda nu se prezinta prea bine, insa in acelasi timp nu ma astept la neplaceri mari. Astept un an stabil si nu estimez un scenariu care include o aterizare fortata, dar nu insemna ca nu trebuie sa facem nimic pentru a evita neplacerile in viitor”, spune seful Raiffeisen.

Cat despre criza de pe pietele internationale crede ca vor avea un efect indirect. „O sa ajungem la momentul in care pentru a investi pe bursa sau in imobiliare va fi o activitate numai pentru specialisti, nu pentru oricine. Cei care au experimentat si speculat pana in prezent o sa se gandeasca in viitor mai bine la riscuri si se vor orienta mai mult spre depozitele bancare si fonduri mutuale, unde nu trebuie sa fii specialist, ci sa investesti in functie de profilul propriu de risc”, enunta Van Groningen.

Pe langa faptul ca se ocupa de conducerea uneia din cele mai mari banci din Romania, Groningen este o persoana cu foarte multe preocupari dintre care mentionam cititul (incearca sa citeasca macar o carte pe saptamana), sportul (de 1 mai a calatorit spre mare cu bicicleta cu un grup de amici si colegi la initiativa lui Lucian Mandruta), face fotografii (o alta mare pasiune) si se ocupa de reamenajarea casei in care locuieste cu familia sa in Romania.

„Rolul meu nu este sa-i spun fiecarui angajat ce are de facut, pentru ca asta merge de la sine, ci sa-mi dau seama ce se poate face pentru organizatie intr-o perioada data de timp, ce oportunitati are, pentru ca ce nu trebuie facut este usor de realizat, mai ales daca treci prin multe fuziuni cum am experimentat in trecut”, a concluzionat Steven van Groningen.