"Sunt firme care au pierderi prin frauda de ordinul milioanelor de euro cuantificate la sfarsitul lui 2008, firme care au inregistrat fraude de catorva zeci de mii de euro, dar si firme care nu au niciun fel de pierderi prin frauda. Nu stii niciodata cand un contract devine un dosar de frauda", a explicat secretarul general al Asociatiei Societatilor Financiare din Romania (ALB), Adriana Ahciarliu, citat de NewsIn.

Ea a adaugat ca institutiile financiare nebancare (IFN) nu au acces la baza de date privind managementul riscului - la Centrala Riscurilor Bancare (CRB) -, fapt ce amplifica cresterea numarului de cazuri.

"Daca aceste companii ar avea acces la baza de date de management al riscurilor, incidenta de neplata a creditelor acordate de IFN-uri ar fi mai mica", a explicat secretarul general al ALB.

"Inca nu avem acces la CRB, acolo unde am putea sa vedem un anume comportament de plata, o anume datorie agregata a furnizorilor si a clientilor nostri. Banca centrala a promis ca de la 1 ianuarie vom avea acces la CRB, insa suntem in februarie si ne aflam in aceeasi situatie ca si anul trecut cand se faceau promisiuni oficiale", a comentat Ahciarliu.

Ea sustine ca firmele de leasing sunt obligate sa fie mult mai prudente atunci cand finanteaza un client si, in acelasi timp, trebuie sa impuna un management al riscului care sa cuprinda si bonitatea si prestigiul furnizorului, nu doar pe cele ale clientului.

Segmentul de echipamente, cel mai afectat de frauda

Segmentul de echipamente este de regula cel mai afectat de frauda, in special cel de echipamente industriale sau pentru constructii, a explicat secretarul general al ALB, Adriana Ahciarliu.

Citeste si:

La polul opus se situeaza segmentul auto, deoarece in acest caz intervine procesul de inmatriculare. "Cea mai comuna modalitate de frauda a fost aceea de a finanta un bun, cum ar fi echipamentele, fara sa-ti dai seama ca acelasi echipament a fost finantat anterior de o alta socientate de leasing", a adaugat ea.

In acelasi timp, nu exista o baza de date pentru identificarea bunurilor care patrund in tara - cum sunt echipamentele -, asa cum exista pentru vehicule.

"Daca legea nu o cere - este si vina pietei ca nu si-a creat-o. Ce facem noi, la nivel de asociatie, va fi un scut protector doar pentru membrii asociatiei deocamdata", a explicat Ahciarliu.

"Faptul ca un echipament are proprietar prin societatea de leasing in prezent nu exclude posibilitatea sa existe un alt proprietar anterior finantatorului, de care sa nu stim pentru simplu fapt ca nu este inscris intr-o baza de date dedicata", sustine ea.

Ahciarliu a explicat ca exista si o arhiva electronica a proprietatii (pentru bunurile care au o serie de identificare), iar daca aceasta ar fi fost folosita, cu siguranta multe fraude ar fi fost evitate.

"La ora actuala putine companii o utilizeaza. Cum utilizarea ei nu este obligatorie prin lege, nu este folosita", a mai spus Ahciarliu.

ALB a semnat un protocolul cu Politia Romana in decembrie 2008, care presupune accesul la o anume baza de date, iar in prezent se lucreaza la implementarea acestui protocol.