Reducerea salariilor din sectorul public cu 25% si disponibilizarile din randul bugetarilor vor provoca un nou val de credite neperformante pentru bancile din Romania, iar un efect colateral va fi constituirea de noi provizioane, dupa ce in 2009 imprumuturile neperformante au urcat semnificativ ca urmare a restructurarilor efectuate in sectorul privat.
Imprumuturile neperformante au crescut la 17,2% (imprumuturi si dobanzi clasificate ca indoielnice sau generatoare de pierderi) in martie 2010 si acordarea de imprumuturi catre sectorul privat a continuat sa se contracte, potrivit Memorandumului Suplimentar de Intelegere cu FMI.
Solutia alternativa la majorarea cotei unice si a TVA presupune taierea drastica a cheltuielilor statului. Astfel, cheltuielile salariale inregistrate la bugetul de stat urmeaza sa se reduca cu 25% de la 1 iunie 2010, iar cheltuielile asociate pensiilor si ajutorului de somaj se vor diminua cu 15%.
"Scaderea aplicata pensiilor si ajutoarelor de somaj nu are un impact semnificativ asupra calitatii portofoliilor bancilor, deoarece in putine cazuri aceste categorii de persoane au credite in derulare. In schimb, scaderea salariilor poate avea un astfel de impact, insa trebuie sa asteptam si sa vedem modalitatea in care se vor aplica efectiv masurile anuntate", a declarat Rozalia Pal, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.
Angajatii din sectorul public erau considerati, in trecut, a fi printre cei mai siguri debitori pentru banci, veniturile lor fiind printre cele mai sigure, in timp ce asupra angajatilor din mediul privat plana, mai ales incepand cu sfarsitul anului 2008, riscul concedierilor sau reducerilor salariale.
"Pe de alta parte, din totalul angajatilor, personalul din sectorul public reprezinta mai putin de o treime. Ajustarea anuntata in sectorul public poate oferi sectorului privat posibilitatea sa isi revina de aici inainte, dupa corectia destul de puternica din ultimul an. La nivel agregat, ajustarile deja se vad, astfel ca raportul salarii publice/salarii private, ca medie, s-a diminuat de la inceputul anului", a mai explicat Rozalia Pal.
Intre timp, valoarea restantelor de peste 90 de zile la imprumuturile mai mari de 20.000 lei acordate de banci a crescut cu 11,5% in februarie, pana la 6,41 miliarde lei, in timp ce de la inceputul anului soldul acestora a urcat cu 19%, potrivit datelor Centralei Riscurilor Bancare (CRB).
"Cred ca impactul asupra portofoliului actual nu va fi semnificativ pe termen scurt. Bancile si-au dezvoltat mecanisme prin care sa vina in sprijinul clientului pentru a-l ajuta sa depaseasca o situatie mai grea. Pe termen mediu si lung insa, daca disponibilizarile anuntate nu vor fi urmate si de solutii in vederea crearii de locuri de munca, este posibil sa asistam la o deteriorare a portofoliului, mai ales pentru creditele cu sume ce depasesc 50.000 euro", a subliniat Gabriel Cretu (foto), directorul diviziei de retail banking din cadrul OTP Bank Romania.
Riscul de credit este perceput drept principala amenintare pentru sistemul bancar de catre managerii din domeniu din Romania, insa aversiunea bancilor fata de riscuri va intarzia relansarea economica.
„Impactul acestor masuri asupra activitatii noastre va fi redus, deoarece si in cazul angajatilor in sectorul de stat am aplicat principiile solide de risc ale bancii. Acestea asigura o structura sanatoasa a portofoliului nostru de credite, iar acest lucru ne va permite sa continuam relatia pe termen lung pe care o avem cu angajatii din sectorul de stat, oferindu-le acestora toate produsele si serviciile bancare de care au nevoie, de la plata salariilor la depozite, de la credite ipotecare la internet banking, chiar avand in vedere masurile anuntate”, sustine Murat Atay, directorul general al GarantiBank Romania.
Recesiunea a marcat sistemul bancar din Romania, insa solvabilitatea acestuia este de 14,7%, in conditiile in care minimul reglementat este de 8%, iar toate bancile au o solvabilitate de peste 10%.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
