Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a rezumat marea problema a deficitului bugetar la o simpla intrebare: Avem sau nu bani sa il finantam?

"Este posibil ca Ministerul de Finante sa intampine probleme in a gasi banii pentru finantarea deficitului bugetar. Daca sunt bani atunci de ce nu ii ia? Sunt si nu sunt bani...", a declarat ieri Mugur Isarescu, avertizand ca riscam sa nu mai gasim fluxurile financare necesare.

Deficitul bugetar risca sa ajunga la 10% din Produsul Intern Brut, nivel apropiat de cel pe care il inregistreaza Grecia in prezent, ceea ce ar insemna inca 30% din cheltuieli. "Din o luna, practic, statul are bani doar pentru 20 de zile, iar pentru restul de 10 zile trebuie sa se imprumute", a explicat Isarescu.

In aceste conditii, cei care aduc un plus de 30% pentru finantarea deficitului bugetar trebuie sa nu fie asupriti pentru ca banii acestia nu vin de pe plan intern, iar, in esenta, finantarea deficitului bugetar se face din resurse externe.

Ministerul de Finante a acoperit o parte din deficitul bugetar prin numeroase emisiuni de titluri de stat pe care bancile le-au achizitionat puternic incepand cu octombrie 2008. Bancile aveau nevoie de titluri de stat pentru a-si imbunatati lichiditatea si rata de solvabilitate, dar si pentru a accesa creditul lombard de la BNR. Insa, expunerea bancilor pe titluri de stat este limitata si, potrivit bancherilor, se apropie de maxim.

Isarescu sustine ca este "o batalie extraordinara" sa nu intram in gruparea statelor unde nu se duc fluxurile de capital sau de unde pleaca. "Aceste fluxuri depind de lucruri minore, uneori de un blocaj, de o informatie. Nu mai ajunge fluxul de bani unde trebuie si la momentul in care trebuie si atunci lucrurile se amplifica in sens negativ", a adaugat guvernatorul BNR.

In unele tari din Europa datoria publica depaseste limita de 60% din produsul intern brut, ajungand in unele cazuri aproape de 100%. Seful bancii centrale a explicat ca statele isi pierd credibilitatea daca nivelul datoriei ajunge prea mare ca pondere in PIB, iar investitorii devin reticenti si nu mai doresc sa le finanteze.