Decizia autoritatilor europene este favorabila sistemelor de pensii private de tip Pilon II si vine ca raspuns al solicitarii oficiale a unui grup de 9 state (printre care si Romania), lansata de o initiativa APAPR desfasurata la Bruxelles in primavara acestui an. Noile instructiuni („guidelines”) adoptate de ECOFIN vor fi aplicate in implementarea procedurilor de analiza a bugetelor si deficitelor nationale, in cadrul mecanismelor Pactului de Stabilitate si Crestere.

Aceasta decizie a UE sprijina si legitimeaza eforturile statelor nationale de a-si reforma sistemele de pensii de stat prin introducerea unor fonduri private de pensii cu participare obligatorie si care implica transferul contributiilor de la bugetul national catre aceste fonduri. Practic, noile reglementari arata ca, in analiza calitativa a deficitului bugetar al unui stat, Comisia Europeana va lua in calcul si costul reformelor de tip Pilon II care presupun transferuri de contributii de la bugetul public catre fonduri private de pensii, spre administrare mai eficienta. „Miza” acestei masuri o reprezinta un cost bugetar al Pilonului II care variaza de la 0,3% din PIB anual in Romania pana la 1% in Suedia, 1,3% in Ungaria sau 1,6% in Polonia. Astfel, decizia ECOFIN reprezinta pentru moment un compromis intre nevoia recunosterii juste a acestor costuri de reforma (si evidentierea lor separata fata de deficitul bugetar) si mecanismele existente deja in legislatia comunitara.

„In analiza deficitului bugetar, raportul Comisiei Europene va lua in considerare implementarea unor reforme in domeniul pensiilor, daca acestea includ introducerea unui sistem de pensii private de tip multi-pilon, daca aceste reforme au un impact bugetar negativ asupra bugetului national. Acest impact provine din faptul ca anumite venituri, care erau anterior inregistrate ca venituri bugetare, sunt acum transferate catre fonduri private de pensii, iar anumite cheltuieli cu pensiile, care anterior erau in sarcina statului, vor fi in final platite de aceste fonduri de pensii private. In mod deosebit, raportul Comisiei va analiza costul net al reformei asupra sistemului de pensii de stat. Costul net al reformei este masurat sub forma deficitului bugetar produs bugetului general consolidat”.

„Prin aceasta decizie, UE transmite un semnal foarte puternic autoritatilor nationale: Pilonul II este o reforma benefica pe termen lung, solida si dezirabila, sustinuta de forurile europene, iar organismele comunitare vor tine cont de costul Pilonului II in analiza calitativa a deficitului bugetar al unui stat. Deocamdata, este maximul pe care Bruxelles-ul il poate face in sprijinul sistemelor de pensii private din statele Uniunii, avand in vedere principiul subsidiaritatii. Noi vom continua insa sa sprijinim acest demers, pentru a adanci succesul obtinut astazi intr-un plan chiar mai formal. De altfel, aceasta decizie a forurilor europene vine sa confirme mesajele pe care le-am primit pe canale informale de la Bruxelles in ultima perioada, potrivit carora UE nu va lua in considerare, in analiza deficitelor bugetare, asa-numitele economii de cheltuieli bugetare intentionate de unele state prin inghetarea sau reducerea contributiilor virate catre Pilonul II. Pur si simplu, UE doreste descurajarea politicienilor sa se mai uite la Pilonul II de pensii private cand cauta surse pentru reducerea cheltuielilor bugetare”, a declarat Crinu Andanut (foto), Presedintele APAPR, cu ocazia publicarii deciziei ECOFIN.

Citeste si:

Pentru prima data, solicitarea acestei masuri a fost facuta in 2004-2005 de Polonia, stat abia admis atunci in cadrul blocului comunitar, insa cu un succes limitat. Atunci, Comisia Europeana a aceptat deducerea pentru doar 5 ani din deficitul bugetar a costurilor asociate implementarii Pilonului II, cu un procent descrescator (100% din cost se deduce in primul an, 80% in anul al doilea, ... , 20% in anul al cincilea). Anul acesta insa, APAPR a reluat acest principiu si l-a promovat la Bruxelles, in cadrul discutiilor din EFRP (Federatia Europeana a Fondurilor de Pensii Private).

„In iunie vom merge la Bruxelles, unde, impreuna cu ceilalti membri din Europa Centrala si de Est ai Federatiei Europene a Fondurilor de Pensii (EFRP), vom face toate demersurile necesare astfel incat Comisia Europeana sa accepte ideea exceptarii de la calculul deficitului bugetar a contributiilor virate la Pilonul II. Aceasta este o chestiune care intereseaza foarte mult toate statele din regiune, asa ca initiativa noastra va intruni un sprijin larg si speram sa gasim o atitudine deschisa la forurile europene”, declara pe data de 27 mai anul acesta Crinu Andanut, Presedintele APAPR, in cadrul evenimentului Ziua Pensiilor Private organizat la Sinaia.

Ulterior, demersul a capatat sprijin oficial, fapt confirmat chiar de catre Ministerul Finantelor Publice din Romania, intr-un comunicat publicat la finele lunii august: „Romania a semnat, in data de 6 august a.c., alaturi de alte opt state membre, o scrisoare deschisa adresata Presedintelui Consiliului European, domnul Herman Van Rompuy, si Comisarului European pentru Afaceri Monetare, domnul Olli Rehn. In scrisoare se atrage atentia asupra faptului ca metodele statistice utilizate in prezent pentru calcularea deficitelor bugetare si a datoriilor publice dezavantajeaza statele membre care si-au reformat sistemele de pensii sau sunt in proces de reformare a acestora, in raport cu statele membre care nu implementeaza astfel de reforme. Reformele au ca obiectiv tocmai sustenabilitatea pe termen lung a sistemelor de pensii, in contextul presiunilor puse de imbatranirea populatiei din diferite state membre”.

Romania este cel mai recent stat european care a introdus un sistem de pensii private de tip Pilon II. La fondurile de pensii private obligatorii contribuie in prezent 5,1 milioane de participanti, dintre care peste 2 milioane au intrat in sistem pe baze voluntare, neobligati de lege. Pana in prezent, fondurile au incasat sub forma de contributii sume totale de 3,3 miliarde de lei, avand in administrare active nete de 3,85 miliarde de lei (diferenta reprezentand profitul net realizat din investitii, in beneficiul salariatilor). Rezultatul corespunde unui randament mediu anualizat de peste 16%, comparativ cu o inflatie medie anuala de 6%, ambele fiind masurate intre lansarea sistemului in 2008 si data de astazi.