In ultima perioada, modificarea legislatiei referitoare la Pilonul II de pensii, fie prin schimbarea unor cerinte de functionare, modificarea valorii contributiei, sau chiar zvonurile referitoare la o eventuala nationalizare, au constituit tot atatea motive de ingrijorare pentru piata. Recent, noul guvern si-a anuntat intentia de a mari valoarea contributiei la Pilonul II, precum si de a elabora noi masuri pentru o mai buna functionare a acestuia.

Initiativa porneste de la o serie de critici aduse Romaniei de catre partenerii internationali si UE cu privire la valoarea prea mica a contributiei obligatorii la Pilonul II de pensii, una dintre cele mai mici de la nivelul UE. Criticile vizeaza ratiunea anterior declarata a micsorarii valorii contributiei, respectiv acoperirea deficitului bugetar, si subliniaza importanta unui Pilon II de pensii solid pentru evolutia economiei pe termen lung.

  1. Ce este Pilonul II de pensii si cum functioneaza acesta la ora actuala in Romania

In Romania, sistemul de pensii administrate privat reprezinta Pilonul II de pensii si este reglementat, in principal, de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare („Legea nr. 411/2004”). Scopul Pilonului II de pensii este acela de a suplimenta pensia acordata de catre sistemul public, contributiile find investite in interesul participantilor.

In cadrul acestui sistem, asigurarea contribuabililor este obligatorie, iar fondurile colectate sunt administrate de societati de pensii private (denumite „administratori”). Participantii la Pilonul II de pensii sunt contribuabilii asigurati in sistemul public de pensii, acesta fiind obligatoriu pentru contribuabilii de pana la 35 ani inclusiv si facultativ pentru cei cu varsta intre 36 si 45 de ani.

Contributia la Pilonul II de pensii este in prezent de 3,75% si este inclusa in procentul de 25% din venitul impozabil reprezentand CASS, o cota prevazuta pentru Pilonul II fiind virata automat catre administratorul de pensii private.

Sistemul functioneaza pe baza principiului capitalizarii (contributiile adunate se investesc de catre administrator in valori mobiliare, instrumente ale pietei monetare, titluri de stat etc.), spre deosebire de Pilonul I, care functioneaza pe baza principiului redistribuirii („pay as you go” – angajatii de azi platesc pensiile tot de azi).

Participantii pot alege doar un singur fond de pensii, acestia dobandind calitatea de participant prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie initiativa sau in urma repartizarii aleatorii de catre institutia de evidenta (Casa Nationala de Pensii Publice ori casele de pensii sectoriale) in cazul in care nu au aderat la un fond de pensii in termen de 4 luni de la data la care erau obligati sa o faca.De asemenea, un participant poate opta, dar nu mai devreme de 5 ani de participare la un fond de pensii private, sa se transfere la sistemul public de pensii, caz in care contributiile la Pilonul II de pana la momentul transferului raman in contul sau personal, efectele transferului producandu-se numai pentru viitor.

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private exercita supravegherea si controlul in domeniu, la randul sau aflandu-se sub controlul Parlamentului.

  1. OUG 114 si efectele acesteia asupra Pilonului II de pensii

In Decembrie 2018 intra in vigoare celebra OUG nr. 114/2018, ce aduce modificari Legii nr. 411/2004, printre acestea fiind si majorarea semnificativa a capitalului social obligatoriu pentru administrarea fondurilor de pensii.

Intrarea in vigoare a OUG nr. 114/2018 a creat o serie de nemultumiri in randul administratorilor de fonduri de pensii private, intrucat majorarea de capital social, pe langa necesarul de capital suplimentar care il impunea (in unele situatii, chiar si cu 28,01 milioane euro – BCR) intr-un timp atat de scurt, prezenta riscul schimbarii randamentului investitiilor. In paralel, s-a creat panica si in randul contribuabililor existand, la acel moment, numeroase cereri privind informatii referitoare la conturile personale, precum si asupra posibilitatii mutarii in cadrul Pilonului I.

Efectele negative ale masurilor luate asupra Pilonului II de pensii au fost subliniate si de catre CE, in raportul de tara privind Romania pe anul 2019, in care se mentioneaza clar faptul ca masurile cuprinse in OUG nr. 114/2018 slabesc puternic Pilonul II, au efecte negative asupra pensiilor viitoare, piata de capital, investitiile pe termen lung si economia Romaniei in ansamblul sau.

Urmare a reactiilor negative ale administratorilor de fonduri de pensii private, contribuabililor si organismelor internationale, termenul obligatiei de majorare a capitalului social a fost initial extins pana la 31 decembrie 2019 (prin OUG nr. 19/2019), pentru a fi complet eliminat odata cu intrarea in vigoare a OUG nr. 38/2019 care, pe langa eliminarea termenului de varsare a capitalului social, a introdus o formula de calcul pentru stabilirea capitalul social minim necesar la data de 31 decembrie a anului in curs, precum si un capital minim pentru administrarea unui fond de pensii necesar la constituire (echivalentul in lei al sumei de 4 milioane euro).

  1. Ce fac alte tari europene/SUA
  1. Bulgaria

Sistemul de pensii din Bulgaria este construit pe patru piloni, respectiv: pilonul public, pilonul pensiilor private individuale obligatorii, cel al pensiilor private individuale voluntare si cel al pensiilor private ocupationale voluntare.

Pilonul II este compus din doua tipuri de fonduri de pensie: universal (UPF) si profesional (PPF). Contribuabilii nascuti dupa anul 1960 sunt obligati sa participe la sistemul pensiilor private. Participantii pot opta pentru un singur cont in sistem UPF si pentru un singur cont PPF.

Contul UPF (Universal Pension Funds) presupune, printre altele, si faptul ca mostenitorii participantilor vor beneficia de o indemnizatie in cazul decesului. Primele pensii din sistemul UPF vor fi acordate in cursul anului 2020. Incepand cu 2007, cota de contributia la Pilonul II in sistem UPF este de 5%, fiind suportata atat de angajator, cat si de angajat.

Contul PPF (Professional Pension Funds) reprezinta fonduri pentru pensie anticipata ce acopera situatia tuturor contribuabililor ce sunt incadrati pe posturi cu grad de pericol ridicat. Cota de contributie pentru sistemul PPF variaza intre 7% si 12%.

Desi cota de contributie are o valoare mai mare, un studiu facut un jurnalist de investigatii in domeniul securitatii sociale din Bulgaria arata ca primii pensionari participanti la Pilonul II de pensii in Bulgaria vor primi o renta lunara de doar 25 euro. Acest lucru este cauzat, in principal, de veniturile mici ale contribuabililor din Bulgaria, precum si de strategia de investitii a administratorilor de fonduri de pensii, care detin cu preoponderenta in portofoliu actiuni cu risc scazut. Conform studiului, persoanele ce au cotizat la un nivel echivalent 1300 de euro lunar vor primi la finalul anului 2044 cca. 360 euro pentru tot restul vietii.

  1. Ungaria

In Ungaria, sistemul de pensii este organizat pe trei piloni.

In ceea ce priveste Pilonul II de pensii, doar 3% din contribuabili sunt participanti la acesta, contributia este de 8% din salariul brut, existand si o serie de reguli cu privire la modalitatea de investire, ceea ce face ca gradul de risc la care se expun administratorii de fonduri private de pensii sa fie relativ redus, iar castigurile obtinute de catre participanti sa fie destul de mici.

Astfel, administratorii de fonduri de pensii trebuie sa respecte urmatoarele limite maximale ale instrumentelor financiare in care pot investi: 50% fonduri de investitii; 30% obligatiuni; 25% obligatiuni ipotecare; 10% fonduri imobiliare; 5% fonduri de hedging. In acest context, randamentul mediu al pilonului II de pensii este de 8%.

Aceste masuri au fost luate in considerarea acoperirii datoriei publice, efort blamat de catre FMI.

  1. Franta

Sistemul de pensii din Franta este organizat pe trei piloni.

Conform informatiilor publicate de OECD, Pilonul II al sistemului de pensii in Franta este organizat, la momentul actual, pe doua paliere: AGIRC (pentru salariatii aflati pe posturi de conducere) si ARRCO (pentru salariatii care nu se afla pe posturi de conducere). De remarcat ca ambele paliere sunt obligatorii si nu facultative.

In ceea ce priveste ARRCO, incepand cu 01.01.2019, cota de contributie a participantului la fondul privat de pensii este pentru cei cu venituri intre 0EUR si 3377EUR de 7,87%, iar pentru cei cu venituri intre 3377EUR si 27016EUR de 21,59%.

Aceste contributii sunt transformate in puncte de pensie, prin impartirea contributiei la costul unui punct de pensie ajustat anual.

Administratia Macron doreste insa reformarea sistemului de securitate sociala din Franta, intentionand o unificare a sistemului public de pensii PAYG (Pilonul I) cu AGIRC-ARRCO (Pilonul II) si cresterea atat a punctului de pensie si a valorii sale, cat si a procentelor de contributie ale participantilor la Pilonul II. In acelasi timp, reforma isi propune sa asigure drepturi egale tuturor participantilor si sa elimine diferentierile provenind din profesiile participantilor. Aceasta reforma a dat nastere la o serie de proteste in randul participantilor care au mai multe beneficii in functie de profesia in care activeaza.

  1. Germania

Sistemul de pensii din Germania este organizat pe trei piloni, respectiv (i) sistemul de asigurari de pensie condus de statul german (Pilonul I), (ii) planuri de investitie ale companiilor private (Pilonul II) si (iii) planuri de investitie individuale (Pilonul III).

Spre deosebire de sistemul din Romania, in cel german Pilonul II nu este obligatoriu, ci facultativ, 85% dintre contribuabili fiind participanti ai Pilonului I de pensii. Pilonul II a fost creat pentru a veni in sprijinul Pilonului I, cca. 3/5 din populatia Germaniei avand, in prezent, si un plan de pensii private.

Potrivit informatiilor disponibile public, Pilonul II de pensii in Germania cuprinde doua scheme de investitie, respectiv (a) beneficiile directe, unde angajatorul se obliga sa-i plateasca fostului angajat, o anumita valoare cu titlu de pensie; sumele virate lunar de catre angajator sunt asimilate salariului, insa nu reprezinta venit impozabil in ceea ce-l priveste pe pensionar si (b) sursele externe de plata, schema care presupune 4 alternative pentru contribuabil:

  1. Asigurarea directa, in care angajatorul incheie cu o scietate de asigurari de viata un contract de asigurare in numele angajatului, platind in numele acestuia asigurarea.
  2. Pensionkasse, care potrivit OECD sunt oferite de societati de asigurare de viata, prezentand avantajul ca prestatiile de pensie primite sunt scutite de impozit, iar provizioanele constituite de catre angajator sunt considerate venituri deductibile fiscal pentru angajat.
  3. Fondul de pensii, care reprezinta asemanarea cea mai mare cu Pilonul II de pensii din Romania, intrucat presupune ca o societate de administrare a fondului ofera scheme de investitii angajatilor, acesti trebuind sa plateasca lunar o contributie.
  4. Fondul de sprijin (Unterstützungskasse), organizat sub forma de asociatie sau fundatie, precum si SRL, contractarea schemei facandu-se prin intermediul angajatorului. Contributiile catre fondul de sprijin sunt deductibile din punct de vedere fiscal, insa ratele lunare de pensie sunt impozitate la fel ca alte venituri.
  1. Statele Unite ale Americii

SUA prezinta, poate, cel mai diversificat portofoliu de posibilitati de investitii pentru pensie oferite participantilor, astfel ca planurile de pensionare pot fi stabilite de catre angajatori, companii de asigurari, sindicate, sau stat.

Politica din domeniul securitatii sociale este in sensul de a facilita accesul la diversele planuri de pensionare, astfel ca au fost adoptate diferite regimuri fiscale favorabile participantilor.

In SUA, contribuabilii pot opta pentru doua categorii de planuri: planul de beneficii determinate si planul de contributii determinate, acestea putand fi inclusiv combinate intre ele („Hybrid and cash balance plans”).

  1. Planul de contributii determinate

Acesta reprezinta un plan de pensionare subventionat de catre angajator si presupune ca fiecare angajat participant sa dobandeasca un cont personal in care va primi unitati de fond.

Este la latitudinea angajatorului sa aleaga instrumentele financiare in care va investi, castigurile fiind atribuite fiecarui angajat participant.

Din cadrul planurilor de contributii determinate fac parte IRA (individual retirement account), planurile 401 (k) si planurile de redistribuire a profiturilor. In aceste cazuri, spre deosebire de regula generala, angajatul alege instrumentele financiare in care se investeste care sunt, de obicei, fonduri mutuale administrate de SSIF-uri.

Contributiile la aceste planuri pot fi compuse din procente din venitul salariatilor in totalitate sau partajat intre salariat si angajator.

  1. Planul de beneficii determinate

In cadrul acestui plan, participantul este obligat sa contribuie lunar sau trimestrial, iar la atingerea varstei de pensionare va primi parte din ce a contribuit.

Aceste planuri pot fi alocate unui fond sau nealocate. In cazul celor alocate, angajatorii si angajatii contribuie la un fond fiduciar, care va redistribui sumele conform unui plan pe care il intocmeste. Intrucat angajatul nu poate sti care va fi suma pe care o primeste la pensionare, fondul fiduciar intocmeste un raport anual cu privire la activitatea sa.

  1. Aspecte de luat in considerare in procesul de elaborare a unor masuri menite sa imbunatateasca functionalitatea Pilonului II de pensii in Romania

Comparand sistemul Pilonului II din Romania cu cel al altor state europene si SUA, constatam ca anumite masuri care au fost deja testate de alte state si-au dovedit functionalitatea, fiind apte sa creeze avantaje atat in favoarea administratorilor de fonduri, cat si a participantilor, motiv pentru care ar trebui analizata posibilitatea de a implementa masuri similare si in Romania.

Pe de alta parte, aplicarea unei politici de acoperire a deficitului bugetar prin micsorarea procentului de contributivitate la Pilonul II nu este o masura pozitiva, valoarea contributiei prevazuta la Pilonul II in Romania ajungand, in prezent, printre cele mai mici dintre tarile UE.

Practici similare ale statelor unde s-a ajuns la un procent redus de contributivitate ca urmare a unei strategii asemanatoare cu cea a Romaniei au fost criticate atat de catre institutiile financiare internationale, cat si de UE. S-a aratat ca aceste politici, desi privesc Pilonul II de pensii, afecteaza si sistemul public de pensii, investitiile si economia tarii respective pe termen lung. Drept urmare, statele din cadrul UE au adoptat o politica de crestere progresiva a procentului de contributivitate.

Cu stricta referire la Romania, in raportul de tara publicat in anul 2018, Comisia Europeana critica reducerea contributiei virate Pilonului II de la 5,1% la 3,75%, operata la finele anului 2017, despre care afirma ca a fost „motivata de probleme fiscale pe termen scurt, fara legatura cu performanta buna a fondurilor de pensii private” si ca „este de natura sa afecteze sistemul de pensii in general si piata de capital a Romaniei”. „De asemenea, aceasta modificare va duce la reducerea gradului de diversificare a venitului romanilor la varsta pensionarii. In acelasi timp, masura ar putea avea implicatii negative asupra pietelor financiare”.

Potrivit Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania, unul dintre beneficiile majore aduse de Pilonul II de pensii private in Romania a fost dezvoltarea semnificativa a pietelor financiare locale. In 2018, fondurile de pensii private din Romania erau principalul investitor institutional din tara, contribuind la finantarea datoriei publice, la cresterea economica si la crearea de locuri de munca. La Bursa de Valori Bucuresti, fondurile de pensii aveau la mijlocul anului 2018 detineri de cca. 1,9 mld. EUR, adica 20% din actiunile liber tranzactionate, asigurand 15% din lichiditate. Peste 30 de companii romanesti beneficiau de finantare gratie implicarii Pilonului II, iar institutiile pietei au avut de castigat in tot acest timp, odata cu cresterea calitatii guvernantei corporative. In acest context, succesul listarilor la bursa ale firmelor private si de stat ar fi fost de neimaginat fara aportul fondurilor de pensii private, care au asigurat o contributie importanta a capitalului romanesc, iar dezideratul autoritatilor ar trebui ca aceste aspecte sa fie atat mentinute, cat si imbunatatite.

Astfel, pentru revigorarea Pilonului II si repararea efectelor negative ale OUG 114, probabil ca o masura necesara ar fi majorarea valorii contributiei la o valoare realista, stabilita corect, prin dialog cu toti actorii din piata fondurilor de pensii. Prin majorarea contributiei, societatile de administrare a fondurilor de pensii vor dobandi mai multa putere de actiune prin absorbtia mai multor participanti la Pilonul II, dar si in crearea mai multor pozitii pe piata pentru viitoare societati de administrare.

In plus, ar trebui analizat si ce facilitati fiscale s-ar putea oferi angajatorilor astfel incat sa incurajeze si sa sprijine o astfel de masura. De asemenea, oferirea de facilitati fiscale ar trebui analizata si in ceea ce priveste administratorii de fonduri de pensii.

In al doilea rand, urmand exemplul Germaniei si al SUA, Pilonul II ar putea oferi o pluralitate de planuri de pensie, din care participantii, la accederea in pilon, sa poata alege varianta care li se pare mai potrivita.

In acest sens autoritatile competente impreuna cu administratorii fondurilor de pensii, prin consultari, pot stabili aceste planuri raportat la diverse criterii cum ar fi, spre exemplu, tipologia investitiilor care s-au dovedit de-a lungul timpului mai profitabile, profilurile participantilor la Pilonul II. De asemenea, in masura in care un plan de pensii ales se dovedeste in timp ca nu da randamentul scontat, sau conditiile de piata se schimba in mod negativ, ar trebui ca participantii sa fie informati adecvat si sa li se ofere posibilitatea de a renunta si de a opta pentru un plan cu randamente/perspective mai bune.

Sursa foto: Gustavo Frazao / Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri