Peste noapte, Guvernul nigerian a adaugat un plus 89% la PIB-ul tarii in 2013, comparativ cu valoarea initiala, pana la nivelul de 510 miliarde dolari. Nigeria a depasit astfel ca dimnesiune a output-ului national liderul anterior al continentului, Africa de Sud, care a realizat numai 370 de miliarde de dolari. Totusi, nimic nu sa schimbat in economia reala Nigeriei, cu exceptia modului in care PIB este masurat. Cu toate acestea, "magia" conteaza, scrie The Economist, pe aceasta tema.

Organizarea politica in Nigeria este cea de Republica Islamica si dispune de o suprafata de 923.768 km2 si o populatie de 174,5 milioane de locuitori. Limba oficiala este engleza, iar printre religiile principale gasim: islamul (majoritatea) si crestinismul. Capitala tarii se afla la Abuja. Ca urmare a evolutiei statistice, agentia de rating Moody's s-a grabit saptamana trecuta sa anunte ca economia Nigeriei va ajunge in 2050 la uluitoare suma de 4,5 trilioane de dolari. Fantastic, nu?

Saltul economiei nigeriene s-a produs dupa ce perioada baza luata in calcul s-a schimbat de la 1990 la 2010, pe motiv ca in anii '90 structura economiei era foarte diferita, iar serviciile precum cele bancare, telecom sau cinematografica (Nollywood) tocmai aparusera. Noua valoare a PIB ofera intra-devar o imagine mai adecvata a dimensiunii economiei nigeriene, in conditiile in care aceasta din urma a crescut cu o medie de 7% in ultimul deceniu. Moody's a mentionat de asemenea ca modificarea perioadei de baza a intarit perspectiva creditului suveran al tarii, fara a schimba si dimensiunea datoriei ori capacitatea acesteia de a achita datoria.

Numarul de activitati economice incluse in noul calcul a crescut de 33-46 si reprezinta contributia sporita a serviciilor, constructiilor, productiei si a sectoarelor de utilitati, in timp ce contributia agriculturii si a celei de petrol si gaze a scazut. Fosta colonie britanica, Nigeria reprezinta cel mai mare producator de petrol si cea mai populata natiune a Africii, insa activitatea de extragere a acestuia din adancurile solului a generat efecte secundare nocive pentru vegetatie si populatie.

Dimensiunea nu este totul

O privire atenta asupra economiei din Nigeria arata ca tara vest-africana nu este decat un alt "urias cu picioare de lut". Nigeria se situeaza pe locul 153 din 187 de tari in ceea ce priveste Indicele ONU al Dezvoltarii Umane, iar coeficientul Gini, care masoara inegalitatea distributiei veniturilor, are o valoarea de doua ori mai ridicata decat in Romania, de exemplu. In pofida cresterii rapide din ultimii ani, somajul ramane ridicat, iar numarul de persoane care traiesc in saracie a crescut de fapt. Chiar si cu cifrele revizuite, PIB pe cap de locuitor este de doar 2.700 dolari. Pe de alta parte, sud-africanii sunt de doua ori mai bogati, potrivit datelor publicate de Banca Mondiala.

In timp ce o mare parte din Africa de Sud dispune de o infrastructura bogata, in Nigeria intreruperile de energie electrica se afla la un nivel cronic. Lipsa de dezvoltarii insamanteaza actiunile de insurgenta in partea de nord a tarii, in principal a tarii, si genereaza violenta. Peste 3.000 de oameni si-au pierdut viata, incepand cu 2010, din cauza confruntarilor dintre sectele violente din Nigeria.

Citeste si:

Totodata, nu trece o zi fara ca un cargobot sau tanc petrolier sa nu fi fost atacat de pirati. Zonele periculoase sunt situate in largul coastelor din Indonezia, Bangladesh, Somalia si Nigeria. Regiunea din jurul Golfului Guineea apare din ce in ce mai des in statisticile Biroului Maritim International (IMB), ceea ce indica faptul ca un nou punct fierbinte a aparut pe Coasta de vest a Africii. Gata sa recurga la violenta, piratii praduiesc marfuri si alte bunuri de valoare ori rapesc membri ai echipajului, pe care-i transporta pe uscat pentru solicitari de rascumparare.

Pirateria pe ape, un fenomen la ordinea zilei

Din ce in mai multe volume de gaz si petrol sunt extrase in Golful Guineea. In regiune, titeiul reprezinta in prezent o pondere de 95% din exporturile Nigeriei, iar tancurile de petrol si gaze se intind pretutindeni pe coasta. Acestea sunt principalele tinte ale piratilor. In ciuda abundentei de materii prime, Nigeria este o tara a disparitatilor sociale marcante. In delta fluviului Niger, poluarea cu petrol distruge agricultura, acvacultura si pescuitul, si, in acelasi timp, priveza popolatia locala apa potabila. Guvernul si armata asigura paza marilor companii de petrol si gaze care aduc o multime de bani in tara, de care insa cei oropsiti de soarta cu greu beneficiaza. Ca urmare, saracia lucie si nedreptatea politica creeaza un mediu propice ativitatilor de crima si violenta.

In 2012, au existat 27 de atacuri reusite de-a lungul coastei Nigeriei. In total, 61 de oameni au fost luati ostatici si patru au fost ucisi. In acest an, nu mai putin de 19 de atacuri au fost deja raportate pana la sfarsitul lunii mai. Spre comparatie, datele oficiale indica numai sapte atacuri in jurul coastei Somaliei, potrivit Munich Re. Avand in vedere conflictele persistente si piata neagra infloritoare din regiune, se presupune ca doar o fractiune din aceste atacuri sunt raportate. Estimarile prezinta numarul real al incidentelor de trei ori mai mare. De asemenea, Lloyd’s of London a plasat, in 2011, Nigeria, Benin si apele adiacente in categoria "celor mai periculoase pentru transportul maritim".

Spre deosebire de situatia de pe costa de vest a Africii, cifrele pentru Somalia arata din fericire o scadere in activitatea de piraterie. In 2012, au existat 49 de atacuri reusite, in care 212 de oameni au fost luati ostatici. Numai doi membri ai echipajului au fost ucisi. In 2011, au existat 160 de atacuri, care au implicat 470 de ostatici si opt de persoane ucise. Chiar daca sunt mai putine nave lovite de pirati pe coasta Somaliei, membri echipajului care sunt capturati ajung intr-o situatie deloc de invidiat, sunt torturati, mutilati si tinuti prizonieri timp de luni sau ani de zile pana cand rascumpararile solicitate sunt platite. In 2009, perioada medie de captivitate era de 55 de zile, dar in 2012 a crescut puternic la 8 luni. Sumele solicitate de pirati au urcat, de asemenea, la zeci de milioane de dolari.

In timp ce piratii de pe coasta de vest a Africii se axeaza inca pe incarcaturi si bunurile de valoare ale echipajelor, piratii somalezi solicita rascumparari de milioane de dolari pentru persoane rapite in urma atacurilor. Astfel, daca in 2005, rascumpararile platite se ridicau, in medie, la 150.000 de dolari per nava, acestea au ajuns la 5,5 milioane de dolari in 2011 - "cel mai scump an" de pana acum pentru asiguratori si companiile de flote comerciale -, arata Munich Re. Piratii somalezi au incasat peste 160 de milioane de dolari in acelasi an, de pe urma navelor atacate si echipajelor rascumparate. In 2012, aceste sume au fost cu 80% mai reduse, la numai 32 milioane de dolari. Totusi, suma medie platita pentru rascumpararea unui vas a fost de 4 milioane de dolari, in regiune.