Datele adunate de Austrian National Bank (OeNB) arata ca, in Austria, comportamentul de realizare de economii s-a schimbat in ultimii 25 de ani. Este semnificativa tendinta de a face depozite pe intervale de timp mai mari si de a folosi banii pentru investitii cu factor de risc mai ridicat, pentru a creste castigurile.

Contul traditional de economii, pe perioade scurte, a scazut in importanta. Deja la sfarsitul secolului trecut existau mai multi bani depusi in portofolii de garantii decat in conturi de economii. in 2005, 11% dintre austrieci detineau certificate de investitii sau obligatiuni, iar 15 % detineau actiuni. Economiile din asigurari cresc in procente de doua cifre an de an, iar conturile de asigurari de viata si de pensie acopera deja 5 la suta din venitul total.

Economiile nu au scazut ca importanta nici in 2006. 36% dintre subiectii sondajului au declarat ca economiile sunt importante, iar 28% au declarat ca sunt mai putin sau deloc importante. Cele trei forme traditionale de economii - conturile de economii, acordurile de economii in asociatii si asigurarile de viata - au crescut ca importanta in ultimii ani. Semnificativa in aceasta dezvoltare este constiinta tot mai clara a nevoii de a avea un viitor financiar sigur si cresterea nesigurantei referitoare la pensii.

Descrierea facuta propriului lor comportament de economisire catre cei care realizeaza economii arata ca principala motivatie este crearea unui viitor financiar sigur. Siguranta financiara pentru urgente neprevazute este de cea mai mare importanta pentru 56% dintre subiecti. In ceea ce priveste actul efectiv de realizare de economii, doua treimi din subiecti pun bani deoparte in mod regulat, iar o treime in mod neregulat, in functie de disponibilitatea sau absenta unor fonduri suplimentare. Suma medie economisita pe cap de cetatean austriac pe luna este de 132 de euro.

Numai 8% dintre austrieci sunt in mod regulat "non-savers“ (nu fac economii), trei sferturi din aceste persoane indicand faptul ca nu au venituri suficiente pentru a putea face economii. Jumatate din acest grup considera ca situatia economiilor lor nu se va imbunatati in urmatorii cinci ani. Dar si pentru acest grup, principalul obiectiv al potentialelor economii este stabilirea unei "plase de siguranta" financiara.

14% dintre austrieci sunt foarte satisfacuti de volumul economiilor lor, 36% sunt satisfacuti, iar 50% declara ca nu sunt pe deplin satisfacuti. Cele mai frecvente obiective ale realizarii de economii sunt asigurarea unei baze pentru intretinere, 76% doresc sa isi sporeasca siguranta financiara, iar 44% fac economii in mod concret, pentru viata de dupa momentul pensionarii. Aproximativ jumatate din toti cei care fac economii intentioneaza sa utilizeze fondurile pentru a face anumite cumparaturi sau pentru a-si renova locuinta.

In general, aproximativ o treime din populatia Austriei are o parere pozitiva despre economii. Cele mai frecvent indicate obiective ale economiilor sunt siguranta financiara si acoperirea necesitatilor de viitor. Ideea de a creste si a mentine averea actuala se situeaza pe locul doi, dupa asigurarea unei baze financiare pentru pensie si pentru copii.

Citeste si:

50 de ani de „Sparefroh“

Bancile de economii au introdus o mascota pentru Ziua Internationala a Economiilor in 1956, pentru a le reaminti oamenilor sa faca economii: Sparefroh. Ceea ce nu stiau la momentul respectiv era faptul ca tocmai creasera unul dintre cele mai binecunoscute simboluri ale Celei de-a Doua Republici, cu o rata curenta de recunoastere de 96 la suta.

Sparefroh, nume care poate fi aproximativ tradus ca "Bucuros sa faca economii", a fost conceput in anii 1950 pentru a semnala ca economiile nu inseamna doar sa traiesti acum cu mai putin, ca sa ai mai mult in vremuri de restriste, ci si ca este posibil sa realizam bucurosi economii, pentru a achizitiona aparatura electro-casnica si mobilier.

Cum economisesc austrieciiSparefroh a aparut la inceputul a ceea ce acum numim "miracolul economic" al anilor 1960 si 1970, o perioada marcata de o crestere de mai multe ori a depozitelor din conturile de economii, care a alimentat investitiile companiilor si consumul gospodariilor particulare. Omuletul cu palarie rosie si o moneda galbena in mijlocul corpului a fost multa vreme un simbol al realizarii de economii, iar numele sau a devenit un substantiv comun in limba germana. Chiar si astazi, oamenii economi sunt numiti adesea „Sparefroh“.

In urmatorii 50 de ani, Sparefroh a devenit un simbol pentru economii, a fost mascota celei mai mari reviste pentru tineret din Austria si a ajuns sa simbolizeze persoanele extrem de econome. Statutul sau cult este de asemenea subliniat de faptul ca un tub de bomboane de 10 centimetri, imbracat in costum de Sparefroh, si-a schimbat recent mainile cu 1.300 de euro.

Desi nu a fost prezent in mod activ in ultimii 20 de ani, Sparefroh nu a disparut, asa cum se temeau multi, ci isi sarbatoreste acum in stil mare revenirea la Erste Bank si toate bancile Sparkasse. 83% dintre subiectii chestionati inca recunosc simbolul Sparefroh, iar procentul ajunge chiar la 100% in randul persoanelor de peste 50 de ani.

Elementul nostalgic este un factor important in relansarea acestui simbol. Sparefroh a fost "renovat", primind un nou aspect si o noua slujba pentru aniversarea sa de 50 de ani: el trebuie sa le reaminteasca oamenilor despre importanta actuala a realizarii de economii si a stabilirii unui viitor financiar sigur. In plus, Sparefroh va prezenta gama larga de produse disponibile in acest scop.