Marti, premierul ungar Ferenc Gyurcsany a spus ca Uniunea Europeana ar trebui sa relaxeze regulile de adoptare a euro, pentru a le permite statelor non-euro din UE, precum Romania, Ungaria, Bulgaria, Cehia sau Polonia, sa treaca mai repede la moneda europeana, mai noteaza autorii analizei.

"Statele emergente din Europa au fost afectate in mod particular de criza deoarece, fara apartenenta la zona euro, sunt expuse la fluctuatiile de curs valutar. Pe masura adancirii crizei, iesirile de capital au determinat devalorizarea monedelor", mai noteaza Stratfor, citat de NewsIn

Iesirile de capital ingrijoreaza si restul Europei, care incearca acum sa intervina cu un plan de salvare a Europei Centrale si statelor balcanice, "pentru a se asigura ca banii investiti in aceste economii nu sunt aruncati intr-un sac fara fund". Germania, Franta si alte state dezvoltate din UE nu vor sa intervina cu fonduri in Polonia, Ungaria sau Romania, doar pentru ca alti investitori sa le retraga pe ale lor. Statutul de tara membra a zonei euro ar rezolva aceasta problema pentru economiile emergente.

Pentru a adera la zona euro, un stat trebuie sa indeplineasca criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Elementele-cheie sunt intrarea in ERM-2, zona de asteptare pentru trecerea la euro, un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB, datorie publica de maximum 60% din PIB si o inflatie care sa fie cu cel mult 1,5% peste inflatia in primele trei state din zona ca evolutie a preturilor.

In mod ironic, multe dintre statele dezvoltate ale UE, precum Italia sau Franta, nu indeplinesc criteriile zonei euro, din care deja fac parte, "dar odata cu puterea vine si capacitatea de a ocoli regulile, ceea ce statele central si est-europene vor reusi mult mai greu sa faca", mai comenteaza Stratfor.

Unul dintre cele mai dificile criterii pentru intrarea in zona euro este cel al inflatiei. In 2009, "tinta inflationista" ar putea fi la nivelul minim de 2,2%, in contextul in care Comisia Europeana a estimat o inflatie intre 0,6 si 0,8% pentru Germania, Franta, Irlanda si Spania.

Totusi, in timpul incetinirii economice severe, precum cea curenta din Europa, deflatia - si nu inflatia- reprezinta adevaratul pericol. Cererea scazuta a consumatorilor scade preturile, deoarece producatorii se confrunta cu o oferta prea mare si cu stocuri.

Prognozele indica deja temperarea inflatiei in statele din Europa emergenta in 2009, in contextul in care rata medie a inflatiei din Ungaria ar putea scadea de la 6,1% in 2008 la 2,8% anul acesta; in Cehia, de la 6,3% la 2,6%; de la 4,2%, la 2,9% in Polonia, iar in Romania si Bulgaria rata inflatiei este estimata sa scada de la 7,9%, la 5,7%, respectiv de la 12%, la 5,4%. In timp ce Romania si Bulgaria vor intampina dificultati in atingerea unui nivel inferior de inflatie, Polonia, Cehia si Ungaria vor fi aproape de limitele impuse.

Criteriile pentru deficitul bugetar si datoriile publice vor fi mai usor de atins pentru majoritatea statelor din Europa emergenta, desi Comisia Europeana estimeaza, in cazul Romaniei, un deficit bugetar de 7,5%.

Cu privire la datoriile guvernamentale, statele emergente din Europa se afla intr-o situatie mai buna decat majoritatea tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana (UE), precum Italia, Franta si Germania, unde datoriile publice sunt peste limita impusa, de 60% din produsul intern brut (PIB).

In Europa emergenta, numai Ungaria are probleme pe termen lung cu privire la cheltuielile publice - desi, acestea fiind la 66% din PIB, nu se afla foarte multe peste limita superioara impusa - si aranjamentele actuale cu Fondul Monetar International (FMI) au ca obiectiv reducerea cheltuielilor.

Prin urmare, in afara de rata inflatiei si deficitul bugetar din Romania, statele din Europa Centrala si Balcani care spera sa intre in zona euro au sanse foarte mari de reusita. Astfel, se pot formula intrebari cu privire la intrarea timpurie in zona euro a acestor state, prin schimbarea criteriilor ce tin de zona Exchange Rate Mechanism 2 (ERM-2), un test de stabilitate a monedei nationale, pe o perioada de doi ani.

Restul Europei - mai ales economiile puternice ale Germaniei si Frantei - trebuie sa decida daca salvarea statelor din Europa Centrala, care nu fac parte din zona euro, este o strategie prudenta pe termen lung pentru regiune, care s-ar putea confrunta cu o incetinire indelungata a cresterii economice.

Capitalul injectat in regiune la ora actuala - de pana la 200 miliarde dolari - s-ar putea dovedi o masura ineficienta, daca stabilitatea pe termen lung nu va fi asigurata prin pastrarea investitorilor si eliminarea fluctuatiilor valutare.

Aceste probleme ar putea fi inlaturate prin introducerea monedei unice. Oficialii de la Berlin ar putea chiar sa schimbe usor regulile de aceasta data, deoarece intrarea in zona euro a statelor din Europa Centrala si Balcani va creste competitivitatea exporturilor din Germania in regiune - fapt apreciat de Berlin.