"Poti avea o redresare imediata, daca inaspresti reglementarile si daca faci creditarea in valuta foarte neatractiva pentru banci", declara joi intr-un interviu Michael Steinbarth, care ocupa pozitia de senior director la sediul din Londra al Fitch.

"Cu toate acestea, tot va trebui sa oferi o forma de creditare economiei locale", dar atat timp cat "creditarea in moneda nationala opereaza cu dobanzi care sunt prea mari pentru ca cineva sa si le permita, ne face sa credem ca nu exista o solutie pe termen scurt", a mai spus Steinbarth in editia publicata de Bloomberg, conform NewsIn.

Bancile din Europa de Est si bancile lor mama din Austria, Italia, Germania si Suedia au inregistrat anul trecut cresteri spectaculoase ale creditelor neperformante, in conditiile in care deprecierea zlotului polonez, a forintului unguresc si a leului romanesc a facut ca foarte multe familii sa nu-si mai poata plati ratele.

Creditele neperformante s-au inmultit in conditiile in care deprecierea monedelor a sporit costurile rambursarii, iar Fondul Monetar International (FMI) a fost nevoit sa sara in ajutorul Ungariei, Romaniei, Letoniei si Ucrainei, care nu au reusit sa-si finanteze datoria externa.

Creditele denominate in valuta contractate de populatie si companii in Letonia reprezinta 91% din totalul creditelor, in vreme cfe in Estonia reprezinta 85%, potrivit datelor Fitch valabile la finalul lunii iunie. In Ungaria, creditarea in valuta reprezinta 63,9% din totulul imprumuturilor, iar in Polonia se cifra la 34,9%.

Modalitati de redresare

Guvernele, autoritatile de reglementare si instutiile internatioanle de creditare incearca sa gaseasca modalitati de diminuare a dependentei regiunii de creditarea straina. Pietele financiare subdezvoltate, ratele scazute de economisire si ratele ridicate ale dobanzilor in moneda locala au contribuit laolalta la cresterea creditarii in valuta in anii de boom economic, cand regiunea inregistra o crestere medie de 5% pe an, potrivit Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).

Rata dobanzii cheie din zona euro este 1%, iar cea din Elvetia este 0,25%. In schimb, rata de politica monetara din ungaria este de 6,25%, iar in Polonia este de 3,5%. Romania are cea mai ridicata rata a dobanzii cheie din Uniunea Europeana, de 7,5%.

Slabiciunile structurale ale economiilor si sistemelor bancare care au incurajat imprumuturile in valuta vor continua sa persiste, a spus Steinbarth. El a avertizat ca imprumuturile in valuta vor continua sa afecteze calitatea activelor bancare pana cand creditorii vor reusi sa scape de acestea, care includ de multe ori si credite ipotecare pe 30 de ani.

In vreme ce bancile au devenit mai prudente cu privire la modalitatile de acordare a imprumuturilor, o reglementarea prea restrictiva ar sugruma cresterea in aceste economii care inca incearca sa prinda din urma tarile occidentale, a mai spus analistul.

Perspectivele adoptarii euro

"Ar lua ceva timp sa redresezi economiile cu dezechilibre structurale. Sunt economii care inregistreaza deficite de cont curent semnificative si care ar trebui remediate prin politci economice", a adaugat Steinbarth.

O adoptarea rapida a monedei europene ar rezolva roblema creditelor in valuta prin eliminarea riscului valutar. Cu toate acestea, criza globala a intarziat accederea la zona euro.

"Adoptarea euro a fost amanata in unele tari" cu cate trei pana la cinci ani, a mai spus Steinbarth.

Monedele nationale ale Ungariei, Poloniei si Romaniei au inregistrat unele dintre cele mai slabe performante in fata euro si a dolarului in prima parte a anului trecut. Zlotul polonez a castigat 5,6% in fata euro de atunci. Chiar si dupa ce monedele si-au revenit, au ramas expuse riscului de fluctuatie care ameninta stabilitatea.

Volatilitatea valutara

Volatilitatea implicita a optiunilor euro-forint la o luna din ultimele sase luni a fost de circa 13% in medie, la cele euro-zlot a fost de 14%, iar la euro-leu a fost de 8%, potrivit datelor Bloomberg. In schimb, volatilitatea implicita a optiunilor euro-franc elvetian la o luna a fost de 4,2% in aceeasi perioada.

Ca sa salveze regiunea, FMI a acordat credite de circa 65 miliarde dolari. Europa de Est a avut nevoie in total de ajutoare de peste 100 miliarde dolari. BERD, care are in vedere fostele tari comuniste din Europa de Est si Asia Centrala, si-a concentrat eforturile spre convingerea bancilor mama de a-si mentine angajamentele fata de regiune.

Steinbarth a mai spus, insa, ca nu exista nici un fel de garantie ca bancile occidentale, care inca isi curata propriile situatii contabile de activele toxice, vor continua sa isi sprijine subsidiarele estice.

"Un risc considerabil"

Bancile cu operatiuni mai reduse sau cu retele mai mici in regiune ar putea hotari sa se retraga. In schimb, marii creditori, precum UniCredit, Societe Generale si Erste Bank, vor continua sa ramana, chiar daca cresterea creditarii pare sa fie cu mult mai redusa decat in anii de boom, a precizat analistul Fitch.

Exista un "risc considerabil" ca bancile mai mici sa-si vanda unitatile, a spus Steinbarth. Cresterea creditarii "va fi mult mai temperata" asa ca aceste banci "si-ar putea revizui strategia si ar putea sa vanda". Bancile mari au lasat, insa, sa se inteleaga foarte clar ca "Europa Centrala si de Est reprezinta operatiuni de baza" pentru ele. "Pare mai putin probabil ca acestea sa vanda", a concluzionat Steinbarth.