In primul rand, in Romania nu exista suportul psihologic pentru un astfel de program. „Sa nu uitam ca sistemul whistle-blower care l-a inspirat pe autorul propunerii exista in America, unde denunturile fac parte din mentalitatea generala: parintii sunt denuntati ca si-au lasat pentru cinci minute copii minori singuri in casa, iar o servieta lasata nesupravegheata este suspecta de atentat”, explica Luisiana Dobrinescu. Din fericire, Romania nu este asa de „evoluata”.

Romanii care vor transmite Fiscului informatii privind fapte de evaziune ale unor persoane sau companii ar putea primi stimulente fiscale sau facilitati, asa cum se intampla si in alte state, a declarat secretarul de stat in MFP Liviu Voinea, care va studia legislatia "denuntatorului" din Suedia.

Romanii care dau informatii Fiscului ar putea fi recompensati

Romanii care dau informatii Fiscului ar putea fi recompensati

Publicul tinta al unui asfel de program este format din cetatenii suficient de cuprinsi de simtul datoriei, cat sa isi denunte prietenii pentru binele tarii. Poate ca nu intamplator in America intalnirile la domiciliul cu prietenii sunt o raritate, remarca Luisiana Dobrinescu, iar acolo unde mai exista, nu dureaza mai mult de o ora.

Faptul ca vecinul si-a cumparat o masina de lux nu constituie o informatie originala

In Romania de azi, denuntarile contra recompensa s-ar face cel mult din invidie sau razbunare – dar astfel de motive vremelnice sunt aproape incompatibile cu procedura extrem de meticuloasa a denuntarilor. Astfel, in America, completarea formularului de denuntare cuprinde atat date generale, referitoare la contextul faptei/persoanei denuntate, calitatea si statutul persoanei denuntate, cat si trimiteri exacte la sursele de informare, dovezile prin care informatia divulgata ar putea fi verificata, aspecte tehnice legate de fapta in sine. „Cu alte cuvinte, faptul ca vecinul si-a cumparat o masina de lux nu constituie o informatie originala, relevanta si suficienta pentru demararea unei anchete si pentru dobandirea unei recompense.

In plus, pentru a fi recompensat, denuntatorul trebuie sa coopereze si sa ofere informatii utile pe intreaga perioada a anchetei.”

Potrivit specialistei in stiinte juridice, doar unui sistem de administrare fiscala care a exploatat la maximum toate parghiile de urmarire fiscala existente ii poate fi util un astfel de program. Ori in Romania presa publica in foileton anchete prin care demasca fapte de coruptie si evaziune fiscala si niciun organ al statului nu se sesizeaza cu privirea la investigarea acestora…

Citeste si:

Legislatia romanesca ofera posibilitatea procedurala ca o persoana sa sesizeze Fiscul sau organele de cercetare penala de existenta unor posibile incalcari ale legii. Spre exemplu, art. 97 din Codul de procedura fiscala reglementeaza metoda de control fiscal inopinat, care consta in verificarea faptica si documentara, ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de incalcare a legislatiei fiscale, fara anuntarea in prealabil a contribuabilului.

De asemenea, conform art. 108 din Codul de procedura fiscala, organele fiscale au posibilitatea sesizarii organelor de urmarire penala in legatura cu constatarile efectuate cu ocazia inspectiei fiscale si care ar putea intruni elemente constitutive ale unei infractiuni. Insa, adauga avocata de la Dobrinescu Dobrev, in conditiile in care cheltuirea banului bugetar este atat de iresponsabil efectuata, sentimentul zadarniciei devine coplesitor, iar tendinta care se manifesta in randul contribuabililor nu este una de responsabilizare si conformare, ci dimpotriva, una de greva fiscala. De aici se naste intrebarea retorica: ce bun ca fiecare dintre noi ar avea ceva de denuntat, cat timp la capatul celalalt nu este nimeni care sa asculte cu adevarat?

Proiectul, in varianta americana

In America, programul whistle-blower functioneaza de aproximativ 30 de ani, majoritatea autoritatilor publice si numeroase organizatii non-profit sustinand campanii de denuntare in domenii precum: cultura corporatista, protectia mediului, securitate nationala, sanatate, familie, servicii bancare, evaziune si sisteme off-shore, etc.

Cea mai mare recompensa a fost acordata de I.R.S. pentru denuntarea in 2009, de catre Bradley Birkenfeld, a unei scheme masive de evaziune fiscala, prin dezvaluirea unui numar de 4.500 de detinatori de conturi bancare secrete.

In iulie 2010, o fost adoptat pachetul legislativ intitulat Dodd-Frank Reforma pietelor finaciare de pe Wall Street si legea protectiei consumatorului (Dodd-Frank Wall Street Reform and Consumer Protection Act). Conform acestei noi legi, orice persoana fizica poate avea calitatea de denuntator, in conditiile in care, in mod voluntar, ar raporta informatii originale referitoare la incalcari ale legilor federale privind pietele financiare, incalcari care ar presupune sanctiuni pecuniare mai mari de un milion de dolari.

Luisiana Dobrinescu explica situatia in care, ca urmare a denuntului, ancheta organelor federale se finalizeza cu acordarea unei sanctiuni, denuntatorul are dreptul la o recompensa intre 10% si 30% din cuantumul sanctiunii. „In acest context, este important de amintit ca in America sistemul de protectie a martorilor este foarte bine pus la punct”.

Citeste si articolul de opinie BIG BROTHER: statul te vrea informator!