Viviana Roman: Veti dezvolta programe de instruire eLearning si pentru adulti? Si daca da, pe ce teme? In ce conditii se poate accesa un asemenea program?

Mariuca Talpes: eLearning inseamna educatie cu ajutorul calculatorului in scoala, acasa sau la locul de munca, indiferent ca esti elev, profesor sau angajat in sectorul public sau privat. De 11 ani solutiile noastre educationale se adreseaza atat elevilor si profesori cat si adultilor. Oferim platforme de instruire a angajatilor pentru mari companii din diverse domenii, dintre care financiar-bancar si telecomunicatii.

Abordarea noastra este sa adaptam programele de eLearning la nevoile specifice de instruire pe care le au angajatii acestor companii. Din acest motiv, solutiile pe care le propunem corporatiilor difera in functie de domeniul de activitate, de obiectivele instruirii si de nevoile angajatilor. Astfel, intr-un fel abordam instruirea angajatilor in corporatii si in alt fel instruirea functionarilor din administratia publica locala, proiect la care lucram momentan.

In viitor nu excludem insa si posibilitatea de a dezvolta programe de instruire care sa se adreseze publicului larg si sa acopere o varietate de teme de interes comun. De multe ori, adultii se vad nevoiti sa isi dezvolte noi competente si abilitati fata de educatia pe care au primit-o acum 10-20 de ani. Astazi, activitatile se deruleaza rapid si se intrepatrund, iar pentru sincronizarea lor, comunicarea este critica, ceea ce inseamna ca angajatii au nevoie de abilitati de comunicare si de prezentare pe care nu le-au dobandit in scoala.

In plus, un adult din ziua de azi are foarte putin timp la dispozitie, timpul pentru profesie si viata personala in marile orase s-a scurtat cu 1-2 ore pe zi, in conditiile in care viata profesionala a devenit “trepidanta”. Acest tip de programe prin care sa isi dezvolte noi competente si abilitati vor putea fi accesate contra cost de oricine are un calculator si o conexiune la Internet.

Claudiu Mihai: Va ganditi sa dezvoltati programe specializate de eLearning pentru firme de training?

Mariuca Talpes: Nevoile de instruire ale adultilor sunt tot mai diversificate astfel incat furnizorii de traininguri si cei de eLearning se vor indrepta spre solutii blended care sa combine avantajele trainingului clasic cu cele ale instruirii online. In functie de obiectivele si nevoile de instruire ale adultilor, furnizorii de training vor trebui sa isi adapteze oferta si sa aiba in vedere faptul ca astazi un adult poate aloca pentru instruirea sa maximum 30 de minute pe zi. Luam in calcul parteneriate cu firme de training in care sa combinam expertiza noastra in crearea de instruire eLearning cu expertiza lor in tematicile pe care le acopera, incat firmele de training sa aiba oferte care sa contina si instruirea clasica si metode de instruire cu ajutorul calculatorului/Internetului.

Oana Roman: Considerati ca putem vorbi in Romania despre o piata de eLearning, in conditiile in care multe scoli nu au calculatoare sau nu sunt conectate la internet?

Mariuca Talpes: In 2001, eram convinsi ca in Romania copiii nu au acces la calculator acasa. Sondajul pe care l-am realizat in Bucuresti, atat in scolile de top cat si in scolile de cartier, ne-a schimbat perceptia: in realitate, in clasa a IX-a peste 50% din elevi aveau calculator acasa iar in clasa a XII-a peste 70%. Acum peste 70% dintre invatatorii si profesorii din orase dispun de calculator acasa. E adevarat ca de multe ori aceste calculatoare, cumparate fara vreun sprijin din partea statului, nu sunt performante si nu permit folosirea unor softuri mai noi care sa asiste educatia.

Majoritatea copiilor de azi de la oras cresc cu calculatorul, prin efortul parintilor, ceea ce inseamna deja o piata potentiala pentru eLearning. In ce priveste scolile, din ce stim, doar 1/3 din scoli au o situatie acceptabila, in sensul ca dispun de laboratoare de informatica in care copiii pot invata alte cunostinte despre calculator decat cele pe care le invata acasa. In scolile primare exista aproximativ 2 calculatoare la 100 de elevi, iar in cele gimnaziale 10. In licee, 100 de elevi au alocate 14 calculatoare. In ce priveste accesul la Internet, situatia e si mai rea. In mediul urban, 66,7% din scoli au cel putin un calculator, dintre care 30,5% sunt conectate la Internet. Iar in mediul rural, doar 15% din scoli au cel putin un calculator, dintre care 1% cu acces la Internet.

In mod evident, numarul insuficient de calculatoare din scoli si accesul limitat la Internet in educatie afecteaza piata de eLearning. Insa faptul ca tot mai multi profesori sunt interesati sa foloseasca materiale educationale in format electronic, indiferent daca au sau nu acces in laborator inseamna mult pentru piata educationala din Romania.

Mai mult chiar, profesorii folosesc calculatorul si Internetul pentru a se informa si pentru a relationa intre ei, asa cum se intampla pe www.didactic.ro, cancelaria online a profesorilor din Romania, accesata zilnic de peste 30000 de cadre didactice atat de acasa cat si de la scoala. Din 2003, www.didactic.ro a devenit cea mai mare comunitate a profesorilor din Romania si un reper in cautarea de resurse educationale. Poate parea greu de crezut, dar profesorii au postat pe acest site peste 57 000 de materiale didactice si aproximativ 3500 de stiri referitoare la educatie. Cadrele didactice inteleg faptul ca intre ceea ce face elevul la scoala si mediul sau extrascolar exista discrepante mari care genereaza de multe ori lipsa de interes pentru scoala. Iar prin folosirea materialelor educationale in format electronic profesorii aduc in procesul de predare-invatare un instrument din mediul familiar al copilului: calcultaorul.

Teodora M.: Va ganditi sa lansati proiecte educationale si pentru nivel liceal si universitar?

Mariuca Talpes: Pentru liceu avem inca din 2003 produse educationale: Lectiile interactive de Fizica, Biologie, Chimie si Geografie si Gazeta Matematica in format electronic. Daca la scoala primara si chiar la gimnaziu lectiile sunt sub forma unei povesti cu personaje animate, pentru liceu primeaza continutul multimedia, simularile si experimentele virtuale cu ajutorul carora elevii analizeaza cele mai relevante subiecte, unele imposibil de observat din cauza limitarii simturilor umane. Pentru pasionatii de matematica am lansat Editia electronica a Gazetei Matematice, un produs unic in lume cu 60 000 de pagini si peste 90 000 de probleme si articole matematice (echivalentul a 300 de culegeri de matematica). Avem in plan anul acesta sa oferim solutii cat mai complexe mediului universitar.

Teodorescu Marius: Aveti in plan proiecte educationale derulate in scolile din Romania asemanatoare proiectului OLPC derulat in tarile emergente?

Mariuca Talpes:
In fond, proiectul One Laptop Per Child propune o solutie la problema educatiei copiilor, in special a celor provenind din mediile defavorizate.

Momentan, studiem posibilitatea lansarii unor proiecte pilot cu solutii tip One Laptop Per Child, prin care vom evalua utilitatea acestor solutii la clasele mici.

Dora: Considerati ca aplicatiile educationale se vand mai bine la inceputul scolii sau in periodele de examinare?

Citeste si:

Mariuca Talpes: La inceputul scolii si in apropierea examenelor interesul pentru materialele educationale creste, fie ca ne referim la cele in format electronic sau nu. In mod evident in luna septembrie si spre inceputul perioadelor de evaluare sau a pregatirii pentru examenele finale, parintii si profesorii achizitioneaza mai mult manuale, culegeri, materiale educationale in format electronic si dictionare.

De multe ori, parintii apeleaza in timpul semestrului la Internet pentru a cauta raspunsuri la probleme legate de scoala sau pentru ca nu stiu ce materiale educationale sa cumpere pentru copiii lor. Sau, unii parinti cauta pe Internet jocuri educative prin care sa isi determine copilul sa foloseasca calculatorul si Internetul pentru a-si dezvolta anumite abilitati sau a-si insusi anumite informatii folositoare si la scoala. In ceea ce priveste profesorii, foarte multi dintre ei cumpara materiale educationale prin programul 100 de Euro al Ministerului Educatiei.

Panciu Andrei: De multe ori profesorii sunt depasiti atunci cand trebuie sa lucreze cu un calculator. Credeti ca acest lucru impiedica vanzarile de aplicatii educationale si, in consecinta, influenteaza negativ cresterea pieteti de eLearning?

Mariuca Talpes: Se intampla, intr-adevar, de multe ori ca profesorii sa nu fie obisunuiti sa lucreze cu calculatorul si sa aiba o anumita reticenta in folosirea acestuia in educatie. Insa, din ce in ce mai multi profesori utilizeaza calculatorul pentru a se informa, asa cum se intampla pe www.didactic.ro, cancelaria online a profesorilor din Romania, unde sunt inscrisi peste 45.000 de profesori din Romania si din Moldova. Exista insa si profesori care nu folosesc calculatorul pentru ca fie nu au acces la el, fie nu ii vad utilitatea in procesul educational.

Dealtfel MECT, prin dotarea doar cu laboratoare de informatica a liceelor, scolilor, a sprijinit mai ales ideea invatarii informaticii de catre elevi, ca disciplina si a indepartat oarecum ceilalti profesori, care nu predau informatica (prin complexitatea laboratorului) de ideea de a folosi calculatorul la predare.

In momentul in care profesorii lucreaza efectiv cu ajutorul acestor materiale in format electronic si sunt convinsi de avantajele acestora in procesul de predare-evaluare, “blocajul” dansilor in fata calculatorului dispare complet. Si aceasta reticenta nu este legata neaparat de varsta profesorilor. Noi colaboram cu profesori de peste 50 de ani care utilizeaza cu succes calculatorul si Internetul atat la clasa cat si pentru a se informa. Iar cercetarile pe care specialistii nostri le fac in scolile din Romania evidentiaza faptul ca profesorii sunt interesati de folosirea materialelor educationale in format electronic pentru a atrage elevii spre educatie, calculatorul fiind un instrument preferat de elevii noii generatii.

Petruta: Pentru ca in Romania sunt putini jucatori care acopera acest segment, asteptati cresteri mari ale cifrei de afaceri de la un an la altul?

Mariuca Talpes: Lectiile pe calculator, obiectele educationale pe calulator sunt echivalentul electronic al manualelor sau a materialelor tiparite aditionale manualelor. Desi in Romania exista peste o suta de edituri care tiparesc (pe hartie) manuale si materiale didactice suplimentare, exista doar o mana de companii care „tiparesc” manuale si aditionale electronice. Aceasta situatie e total anormala si grea pentru Romania.

De ce sunt atat de putini jucatori in domeniul manualelor electronice ? In Romania, sunt putini jucatori in segmentul educatiei cu ajutorul calculatorului, pentru ca Guvernul Romaniei prin MECT, a sprijinit cu o mana si a impiedicat cu doua maini dezvoltarea pietei libere. Desi a contribuit intr-o anumita masura la dotarea scolilor cu calculatoare, ceea ce a fost bine, pe de alta parte, in ultimii 4 ani, MECT a decis sa aiba un singur editor (privat) pentru toate „manualele si materialele aditionale” electronice.

Dupa estimarile noastre, piata (care e controlata total de un singur editor software) totala de manuale electronice a ajuns la un sfert din piata manualelor tiparite. Iar finantarea de catre MECT a crearii de manuale si aditionale elctronice a insemnat aproximativ 90% din totalul acestei piete. Avand un singur furnizor (inchipuiti-va ca toate manualele ar fi editate de o singura editura an de an), care detine 90% din piata, MECT a impiedicat practic dezvoltarea pietei libere de soft educational. MECT a sustinut monopolul in domeniul manualelor electronice, ceea ce a avut un efect nefast asupra dezvoltarii pietei de manuale/materiale didactice electronice.

Piata de eLearning este in dezvoltare peste tot in lume, desi unele tari sunt mai avansate decat altele. In Romania, daca piata de software educational va fi o piata libera concurentiala, estimam ca numarul companiilor care dezvolta solutii de eLearning sa creasca foarte mult. In Anglia, spre exemplu, sunt aproximativ 600 de companii de software educational, la o populatie de 8,3 milioane de scolari.

Comparativ, Romania are de aproximativ 50 de ori mai putine companii care dezvolta „manuale electronice”, la o populatie de elevi si scolari de doar 3-4 ori mai mica. Daca ne referim la sectorul educational – solutii de eLearning pentru elevi si profesori – ne asteptam la o crestere foarte mare pentru ca din ce in ce mai multe scoli au calculatoare dar nu au si software educationale pe care sa il foloseasca. Cresterea va cuprinde si zona instruirii online a angajatilor datorita presiunilor care apar in companii legate de invatarea rapida si simultana pentru toti angajatii a noilor produse, proceduri si reglementari. Astfel, ne asteptam ca piata de instruire a adultilor sa continue sa creasca, iar eLearning-ul sa acopere un procent din instruire din ce in ce mai mare.

Adrian Ionescu: Ne putem astepta in urmatorii ani la o explozie a pietei de eLearning? Care ar putea fi motorul unei cresteri spectaculoase?

Mariuca Talpes: Pe alte piete, cum este cea din UK, cresterile semnificative au fost generate de o combinatie de factori, printre care stimularea pietei libere, a numarului editorilor de manuale electronice si implicit a calitatii productiei acestora, descentralizarea deciziei de achizitie a „manualelor electronice”, pe fondul unui interes crescut al sectorul public fata de eLearning, globalizarea. Toti acesti factori au sustinut o crestere stabila a pietei de eLearning, si deja incep sa se manifeste si in Romania. Este foarte posibil ca in Romania aceasta crestere, odata ce piata va fi deschisa de MECT, sa fie mai accelerata decat in alte economii care nu au avut de „ars etape”, dar nu va fi ceea ce se intelege de obicei printr-o crestere spectaculoasa si exploziva. Acest lucru se poate dovedi a fi benefic pentru piata de eLearning, pentru ca isi va putea forma propriile mecanisme de sustinere si nu va fi o moda trecatoare.

Piata de eLearning este dominata in orice tara dezvoltata de cheltuielile pe care scolile le fac. In Romania, MECT a avut o abordare centralizata, prin care a gestionat centralizat aceste cheltuieli. Aceste cheltuieli reprezinta azi peste 90% din piata in Romania. Asadar abordarea pe care o are MECT influenteaza practic dezvoltarea sau impiedica dezvoltarea pietei de eLearing. Daca MECT va continua sa sustina monopolul in zona de eLearning, contrar oricaror principii de concurenta libera si contrar intereselor profesorilor si elevilor, atunci piata de eLearning se va dezvolta mult mai putin decat in tarile din jur.