"Internetul cred ca va creste spectacular in urmatorii ani. Iar presa scrisa, panotajul si radioul vor creste ca volum de investitii din cauza aglomerarii spatiului tv, dar marea surpriza va veni din partea Internetului", spune Stefan Pop, Planning Manager la TBWA Merlin. De aceeasi parere este si Cristina Oanta, Managing Director la Saatchi&Saatchi, care declara ca Internetul va fi domeniul cu cel mai mare impact in urmatorii ani, iar de cele mai mari bugete va beneficia televiziunea. Ultimii ani au adus, se pare, o noua abordare asupra mijloacelor neconventionale de a face publicitate, agentiile acordand o tot mai mare atentie unor noi domenii de interes care, acum 10 ani, aproape ca nici nu existau.

"Cred ca in ultimii ani BTL-ul incepe incet si sigur sa creasca, precum Fat-Frumos. Daca pana acum tot ceea ce conta era TV-ul (era si o vorba «Daca nu esti pe sticla, nu existi»), ei iata ca mijloacele mai putin conventionale sau chiar publicitatea neconventionala, total neglijata in Romania la inceputul anilor '90, incepe sa prinda forta. Companii altadata mici din aceasta bransa au facut muschi pe spatele unor clienti curajosi si dornici de «altceva»", afirma Horia Bogdan, Managing Partner, Trend Communication.

Cresc bugetele pentru publicitate

In ultimii ani, companiile mari si mici au inceput sa inteleaga ca, fara advertising, este foarte greu sa rezisti pe piata si, prin urmare, au inceput sa aloce sume din ce in ce mai mari pentru acest domeniu. "Companiile aloca intre 3 - 10% din cifra de afaceri pentru publicitate. Trendul este de crestere, dar mai ales de diversificare a canalelor de comunicare, in special pe new media si metode de comunicare. Accentul este pus pe cele neconventionale, care, desi absorb bugete mai mici, au un impact mult mai targetat asupra diferitelor categorii de consumatori", spune Oanta despre Saatchi&Saatchi.

Actorii din piata considera ca exista totusi o delimitare clara a procentului destinat advertising-ului in functie de profilul companiilor si de rezultatele obtinute (vanzari, profit). Astfel, declara Pop de la TBWA Merlin, o companie ce activeaza in domeniul bunurilor de consum va cheltui mult mai mult pentru publicitate decat cea care produce vapoare sau tevi sudate. Potrivit lui Horia Bogdan, aceste bugete, mai ales la societatile cu cifre mari de afaceri, sunt secretizate, sumele cheltuite pentru publicitate urmand a fi publicate la sfarsitul anului sau semestrului.

"Este o masura de precautie de inteles pentru derularea corecta a campaniilor propuse. Sigur, apar si cheltuieli neprevazute cu noi campanii neprogramate, insa acestea reprezinta doar un mic procent din valoarea bugetului planificat. Nu se poate vorbi de un anume procent generalizat in alocarea sumelor pentru promovare. Boardul fiecarei companii ia in calcul planul investitional si obiectivele urmarite pentru perioada in curs si aloca aceste sume in functie de necesarul diferit de la o perioada la alta", spune Bogdan.

FMCG - campionii bugetelor alocate pentru publicitate

Similar cu situatia din intreaga lume, si in Romania cele mai mari bugete pentru advertising le au companiile ce activeaza pe piata bunurilor si serviciilor de larg consum - asa-numitele FMCG-uri. "Bunurile de larg consum: detergentii, alimentele sunt pe primele locuri la promovare.

Clientul o fi el rege, dar... gospodinele sunt main-shopperi!", spune Calin Diaconu, director general Babel Communications.
Ca sa facem o comparatie intre "acum" si "acum 5 ani" in Romania, dupa cum fiecare din noi a putut observa, serviciile de telefonie, Internet, serviciile bancare, imobiliare, energetice si de retail se afla intr-un boom privind sumele alocate pentru publicitate in special si marketing in general", afirma si Horia Bogdan.

Potrivit lui Stefan Pop, in afara de FMCG societatile din piata divertismentului si a turismului au inceput sa dea din ce in ce mai multi bani pentru promovare.
In ceea ce priveste sumele alocate, cei mai buni clienti pentru societatile de advertising sunt in Romania aceiasi ca si pe plan international: Nokia, Ariel, Coca-Cola, declara Oanta, citand un studiu Synovate realizat pentru BIZ.

Statul, un client generos, dar dificil

Citeste si:

Din ce in ce mai multe societati la care statul este actionar majoritar aloca bani pentru reclama. De asemenea, insusi statul, prin diferite ministere sau agentii, investeste pentru numeroase campanii pentru sensibilizarea publicului (exemplele sunt numeroase, incepand cu MAPN - campania pentru inrolare in Armata si pana la Guvern - campania impotriva violentei in familie). Desi sumele vehiculate in piata sunt destul de consistente, agentiile de publicitate declara ca este destul de dificil sa lucrezi cu statul.

"Desigur ca sunt un bun client, dar din pacate legislatia greoaie din Romania si precedentele din piata fac ca intreprinderile foste socialiste sa fie privite cu reticenta de catre publicitari.
Vizavi de partidele politice, sunt si aici cateva semne de intrebare, dar prefer sa nu comentez", afirma Stefan Pop.
In opinia Saatchi&Saatchi, orice client este bine venit atat timp cat exista intelegere intre parteneri si comunicare.

"Orice client care se respecta este un bun client pentru agentie, pentru ca-si apreciaza partenerul ca pe un specialist in comunicare si nu ca pe un executant al propriilor idei.
Iar clientii care cred in puterea unui brand bine construit au viitorul asigurat pe termen lung si pot concura pe o piata extrem de miscatoare, ca aceea in care ne aflam, si mai mult, cea in care vom intra".

Mult mai reticent la colaborarea cu firme de stat si partide se declara Horia Bogdan, de la Trend Communication. Acesta considera ca birocratia generalizata din sistem consuma resursele umane ale agentiei, iar reursele alocate pentru tot felul de documentatii sunt mult mai consistente.

"Nu e niciun lucru rau sa faci afaceri cu statul, atat timp cat esti intr-adevar competitiv si mai ales cat timp ai constiinta curata. Nu sunt insa un sustinator fervent al acestui tip de relatie de afaceri, declar cu tarie ca prefer un business cu o companie privata, si asta pentru ca birocratia generalizata in lucrul cu statul imi mananca din resursele umane ale agentiei. Aceste resurse trebuie sa le aloc inzecit pentru un astfel de contract.

Or fi sumele frumusele, insa timpul plus resursele alocate pentru o serie de documentatii nonsens sunt pe masura. In privinta partidelor politice, aici e alta mancare de peste, vorbim despre agentii care trebuie sa detina departamente de marketing politic si electoral. Nu orice agentie sau shop de media ori de creatie se poate implica intr-o campanie de comunicare politica. In cadrul acesteia trebuie sa detii personal supercalificat in cercetare, sondare a pietei, marketing, media, statistica, public relations si multe alte domenii mai putin cunoscute publicitarilor «standard»", declara Bogdan.

Piata de 400 mil. euro cu rata de crestere de 20%

Conform ultimelor estimari si rapoarte, piata publicitatii in Romania se afla in jurul cifrei de 400 milioane euro, ceea ce reprezinta o dublare fata de cele 200 milioane in 2001.

"Piata a crescut cam cu 15% pe an in ultimii ani", spune Cristina Oanta, Managing Director la Saatchi&Saatchi. Firmele de publicitate apreciaza ca in anii urmatori cresterea va fi la fel de semnificativa si va merge in paralel cu cresterea economica a tarii. "Previziunile sunt optimiste pentru urmatorii 2-3 ani: peste 20 %", mai spune Oanta. Deoarece aproape toti marii actori mondiali sunt prezenti si in Romania, agentiile de publicitate nu considera ca sunt posibile preluari de rasunet in piata.

"In ceea ce `priveste preluarile, nu cred ca vom avea mari surprize, pentru ca la nivel mondial piata este consolidata. Desigur, aparitia unor noi investitori poate atrage agentii sau grupuri de comunicare noi in Romania, dar majoritatea jucatorilor importanti sunt deja prezenti pe piata. Preluarea companiilor romanesti de catre retele internationale poate fi o solutie, dar nu cred ca are neaparat vreo legatura cu integrarea europeana", precizeaza Stefan Pop, Planning Director, TBWA Merlin.