In urma unei vizite la Bucuresti, la inceputul lui februarie, reprezentantii FEJ au realizat un raport al principalelor probleme cu care se confrunta jurnalismul romanesc. Printre acestea se numara:

1. Identificarea presei ca amenintare in raportul CSAT incalca prevederile UE

In iunie 2010, Consiliul Superior de Aparare a Tarii (CSAT) includea in Strategia Nationala de Aparare a Tarii o prevedere potrivit careia mass-media reprezinta o vulnerabilitate la adresa securitatii nationale. Potrivit Federatiei Europene a Jurnalistilor, documentul reprezinta „o incalcare grava a unui stat membru al Uniunii Europene” de la mai multe norme juridice fundamentale, printre care cel mai important este Articolul 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Acesta prevede ca „Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a transmite informatii sau idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere”.

2. Legile lui Ghise si Prigoana sunt amenintari la adresa libertatii presei

Recent, in Parlamentul Romaniei au fost depuse doua proiecte de lege privind mass-media care, potrivit FEJ, afecteaza libertatea de expresie. Astfel, Legea Jurnalistului a deputatului Ioan Ghise cere jurnalistilor sa fie certificati profesional la fiecare trei ani si psihologic, anual.

Un al doilea proiect de Lege, propus de deputatul Silviu Prigoana, acorda noi atributii Consiliului National al Audiovizualului, acesta devenind, practic, un Minister al Presei pentru media electronica si tiparita, la fel ca recentele propuneri adoptate in Ungaria.

“FEJ si-a exprimat puternice rezerve si opozitia fata de cele doua proiecte de lege. Amandoua sunt periculoase si pot avea un efect daunator asupra libertatii presei prin accentuarea utilizarii instrumentelor legale pentru rezolvarea unor nemultumiri personale impotriva presei, negarea principiului autoreglementarii in ceea ce priveste continutul editorial si subminarea profesionalismului jurnalistilor si a angajatilor din sfera de informare”, se arata in raportul FEJ.

3. Politizarea si subfinantarea institutiilor publice de media

Amestecul politicului in numirea si gestionarea Televiziunii si Radioului Public, precum si subfinantarea celor doua institutii se adauga listei de probleme ale media romanesti. Misiunea FEJ a ajuns la concluzia ca, de fapt, jurnalistii, politicienii si publicul nu au neaparat nevoie de o noua lege, ci de o politica media mult mai flexibila, transparenta si corecta. Amestecul politicului si nevoia pentru standarde etice nu pot fi solutionate doar prin lege, ele fac parte dintr-o serie mai larga de probleme proprii unei culturi politice care este deteriorata care inca are nevoie sa dezvolte un caracter democratic, tolerant si pluralist in Romania.

4. Proiectul de lege care elimina drepturile de negociere in Ramura Mass-Media

Un nou proiect de lege promovat de Ministerul Muncii incearca stergerea ramurii media din noua legislatie a muncii. Noile reguli fac imposibila negocierea Contractelor Colective de Munca, circumstante in care jurnalistii nu ar avea nicio protectie impotriva contractelor abuzive de munca.

Citeste si:

5. Autoreglementarea jurnalistilor/bloggerilor/editorilor/patronilor

“O ingrijorare majora identificata de catre Misiunea FEJ este lipsa unui mecanism bine stabilit si recunoscut de autoreglementare a mass media”, se arata in raportul FEJ. “Este stringenta promovarea unei dezbateri cu privire la importanta unei noi abordari asupra responsabilitatii mass-media care justifica principiul de autoreglementare, dar consolideaza valoarea medierii disputelor asupra continutului”.

6. Competente insuficiente in media

La fel ca in alte tari, competenta media este insuficienta sau nu este adaptata la schimbarile profunde ale jurnalismului si ale mass-media in general, crede organizatia europeana

7. Lipsa de sustinere a industriei de media

Romania are una dintre cele mai ridicate rate a TVA-ului din Uniunea Europeana pentru industria media. Daca TVA-ul in UE este intre 0-5%, in Romania este de 24% pentru productia media si 9% pentru distributie.

“Presa din Romania nu a primit nicio subventie pe durata crizei economice internationale, in timp ce alte tari europene au alocat sprijin substantial pentru media locale si nationale. Mai mult de 6.000 de jurnalisti au fost concediati in anii precedenti si sute de publicatii au fost inchise; in ciuda acestei situatii dificile am constatat lipsa oricarei reactii din partea autoritatilor pentru a sprijini media din Romania”, spun reprezentantii FEJ.

8. Situatia Rodipet

Cel mai important lant de distributie este in faliment si o investigatie penala in acest caz este in derulare. Intre timp, mass-media tiparite au ramas fara o alternativa eficienta de vanzare.