In perioada 20 mai - 31 august, adica de la lansarea fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II), jumatate dintre acestea au reusit sa obtina randamente pozitive - fata de fondurile mutuale, dintre care doar 30% au reusit sa obtina castiguri, iar restul au pierdut.

In plus, in timp ce fondurile de pensii au avut randamente intre -2,1% si 7% in aceasta perioada (cu o medie ponderata la nivelul pietei de 3%), fondurile mutuale au raportat rezultate intre -30,9% si +3,8%.

Cu toate ca masurarea randamentelor fondurilor de pensii private dupa o perioada atat de scurta este irelevanta, ea arata totusi ca fondurile de pensii nu au performat mai prost decat alte vehicule asemanatoare de investitii, care au plasamente in aceeasi piata financiara, cea romaneasca. Fiind mai prudente, fondurile de pensii s-au ferit cu mai multa abilitate de pierderile de pe piata financiara si au reusit sa conserve valoarea economiilor participantilor lor.

Fondurile mutuale monetare. Acestea investesc numai in depozite si instrumente de piata monetara - perioada actuala fiind propice fondurilor monetare, datorita dobanzilor foarte ridicate la depozite si in general pe piata monetara (care ajung la 12% pe an si uneori chiar depasesc aceasta valoare). Prin urmare, toate cele patru fonduri monetare au iesit pe plus in perioada analizata, cu randamente cuprinse intre 2% si 3,5%.

Fondurile mutuale de obligatiuni. Acestea se aseamana destul de mult fondurilor de pensii obligatorii, cu o diferenta notabila insa: fondurile de obligatiuni nu sunt obligate sa investeasca in actiuni (asa cum este cazul fondurilor de pensii). Prin urmare, ele s-au ferit de caderile bursiere prin expunere zero pe piata de capital, reusind in perioada analizata sa obtina randamente cuprinse intre -3,8% si 3,8%. 8 fonduri au reusit sa obtina castiguri in perioada analizata, celelalte 2 inregistrand pierderi - adica un raport de 80%-20% intre fondurile cu castiguri si cele cu pierderi.

Citeste si:

Fondurile mutuale diversificate (mixte). Si ele seamana destul de mult ca structura de plasamente cu fondurile de pensii private obligatorii, doar ca au o expunere mult mai mare pe actiuni, prin urmare au fost mult mai afectate de caderea bursiera. Pierderile inregistrate au fost severe, ajungand pana -18,4% in doar patru luni si zece zile. Doar 15% dintre fondurile mutuale diversificate au reusit sa obtina castiguri (trei fonduri), restul de 85% (17 fonduri) inregistrand pierderi semnificative.

Fondurile mutuale de actiuni. Acestea au fost cele mai expuse prabusirii Bursei, dovada fiind faptul ca doar un singur fond din cele 18 de pe piata (5%) a inregistrat un randament pozitiv de 1,8%, restul de 17 fonduri (95% din total) inregistrand pierderi cauzate de caderea brutala a Bursei. Pierderile fondurilor de actiuni au mers pana la aproape 31% in doar patru luni si zece zile.

In acelasi timp, fondurile de pensii private (obligatorii si facultative) au reusit in proportie mai mare sa absoarba prabusirea Bursei si celelalte socuri de pe pietele financiare. Fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) au avut de la lansare un randament mediu ponderat la nivelul pietei de 3%, jumatate dintre fonduri fiind pe plus si jumatate pe minus. Dintre cele mai mari cinci fonduri de pensii obligatorii, patru au avut rezultate pozitive. Fondurile de pensii obligatorii au avut randamente intre -2,1% si 7% in primele patru luni de functionare, pierderile acestora fiind mai mici si decat ale fondurilor de investitii diversificate, si decat ale fondurilor mixte si ale celor de actiuni, unde rezultatele negative au avut doua cifre (pierderi cu mult mai mari de 10%).

De asemenea, fondurile de pensii private facultative, care au un profil investitional usor mai dinamic decat cele obligatorii, au avut rezultate intre -5,9% si +1,7% de la 20 mai si pana la finele lunii august. Trei din cele opt fonduri au castigat, adica o pondere mai buna decat a fondurilor mutuale diversificate si de actiuni.