In Romania sunt unele companii care activeaza preponderent pe pietele externe, unele au mostenit aceste piete de la fostele intreprinderi socialiste, altele dezvoltand in permanenta noi piete, explica Paul Brendea, analist financiare la Prime Transaction.

Societatile cu un volum ridicat de exporturi si care se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti sunt Rompetrol Rafinare (RRC), Santierul Naval Orsova (SNO), Comelf Bistrita (CMF), Alro Slatina (ALR), Azomures (AZO), Amonil (AMO), Compa (CMP), Oltchim (OLT), TMK Artrom (ART), Aerostar (ARS), Uztel (UZT), Siretul Pascani (SRT), Vae Apcarom (APC), Prodplast (PPL), Rompetrol Well Service (PTR).

In cazul SNO, CMF, ALR, AZO si AMO, ponderea exporturilor in cadrul cifrei de afaceri ajunge si depaseste cota de 80%.

Cresterea monedei euro avantajeaza, dar si dezavantajeaza SNO

Santierul Naval Orsova produce nave pentru transport marfa (containere si tancuri) pentru clienti traditionali olandezi, parteneri relativ stabili in ultimii ani: Rensen Shipbuilding, Veka Shipbuilding, Euromaritime Shipping. Activitatea se desfasoara in cicluri lungi, la fel si incasarile si costurile cu aprovizionarea, de unde reiese expunerea ridicata pe riscul valutar. Insa pentru a se proteja de fluctuatiile euro, compania a incheiat contracte forward pe valuta.

Cresterea euro in raport cu leul favorizeaza Santierul Naval pe de o parte, la capitolul incasarilor, insa o defavorizeaza la avansuri, cand avansul s-a incasat la un curs mai mic decat cel de la finalul anului diferenta se inregistreaza ca pierdere contabila.

La jumatatea acestui an, SNO a raportat o pierdere din activitatea financiara de 2,94 milioane lei (acoperita de un profit din exploatare in crestere puternica, de 9,4 milioane lei), insa cea mai mare parte din aceasta pierdere se datoreaza scaderii actiunilor societatilor de investitii financiare (SIF) aflate in portofoliul societatii.

Intarirea leului in raport cu euro a lovit si in Comelf, societate care exporta in special utilaje terasiere si care a inregistrat anul trecut o pierdere financiara de 2,6 milioane lei.

Din fericire, si aici activitatea de exploatare a avut o dinamica foarte buna, acoperind pierderile venite din scaderea cursului euro, afirma Brendea.

ALR, un exemplu pentru marii exportatori

Unul din cei mai mari exportatori din tara noastra, Alro Slatina, companie care exporta 80% din produsele primare si aproape 90% din produsele procesate, are o expunere mare fata de fluctuatia dolarului american in raport cu leul. In 2007, societatea a obtinut un profit financiar de 8,8 milioane lei, fata de o pierdere financiara de 93 milioane lei in 2006.

Scaderea cotatiei dolarului a avantajat-o datorita imprumuturilor realizate in dolari. “Alro este un caz interesant si poate un exemplu de urmat si de catre ceilalti mari exportatori, care se bazeaza intr-o proportie foarte mare pe pietele externe”, considera analistul.

El declara ca acest exemplu este datorat contractelor forward de vanzare de dolari si cumparare de lei in valoare de 131 milioane lei incheiat in 2008 si de 525 milioane lei din 2007. Contractele au scopul protejarii impotriva scaderii dolarului american, moneda in care Alro incaseaza cea mai mare parte din vanzari.

Citeste si:

Un alt mare exportator, Oltchim, a raportat in 2007 o pierdere financiara de 103,2 milioane de lei, din care cea mai mare parte s-a datorat aprecierii monedei europene in raport cu leul cu circa 15% din iunie pana in decembrie.

“Nefolosirea unor instrumente valutare la termen cu scopul protejarii de fluctuatiile valutare a lasat societatea expusa acestor fluctuatii, care pe de alta parte se pot dovedi favorabile, in functie de bilantul vanzatorilor si de directia in care o poate lua cotatia euro/leu”, apreciaza specialistul Prime Transaction.

RRC, afectata de deprecierea dolarului

Nici Rompetrol Rafinare nu utilizeaza instrumentele valutare, desi in 2007 a inregistrat o pierdere financiara de 314,3 milioane lei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor financiare, care au depasit 804 milioane lei in 2007, o reprezinta dobanzile la acele obligatiuni aflate in posesia statului roman. Totusi, o suma de 65,8 milioane lei este reprezentata de cheltuielile nete din diferentele nefavorabile de curs valutar, deoarece RRC vinde mai mult in dolari, iar cotatia dolar/leu s-a depreciat cu 4,3% in cursul anului trecut.

“La o companie care exporta cea mai mare parte din productie, sunt dificil de estimat influentele fluctuatilor valutare asupra profitului”, spune Paul Brendea.

Specialistul afirma ca exista o serie de factori care pot influenta pozitiv sau negativ rezultatele financiare ale companiilor. Printre acesti factori se numara dimensionarea datoriilor si a creantelor intr-o moneda straina, modalitatea de actualizare a datoriilor si creantelor la cursul zilei, frecventa, perioada si cursul valutar la care se contracteaza un imprumut sau se calculeaza o creanta sau un avans.

Piata forex poate ajuta marii exportatori

“Acestea sunt doar cateva aspecte care ingreuneaza estimarile. De asemenea, conteaza foarte mult si inclinatia managerilor pentru strategiile de hedging, gradul de cunoastere a acestora si alegerea instrumentului potrivit la momentul potrivit”, continua analistul.

Chiar daca managerii utilizeaza contracte forward, swap-uri pe valute sau instrumente derivate (futures, optiuni), Brendea afirma ca piata forex nu ar trebui ocolita de companiile care deruleaza exporturi mari.

In ultimii doi ani, cea mai mare scadere lunara a cotatiei dintre euro si moneda nationala a fost de 4,2% in iunie 2007, iar a cotatiei dolar/leu a fost de 6,1% in noiembrie 2006. Oscilatii foarte mari au avut loc si de la un semestru la altul, specialistul exemplifica spunand ca in ultimii doi ani cea mai mare crestere semestriala a monedei europene a fost de 15,2% in S2 2007 si in primele sase luni din 2006 a avut loc cea mai mare scadere semestriala a dolarului in raport cu leul, de 9,7%.

“Sunt lucruri de care exportatorii trebuie sa tina seama, mai ales ca ne indreptam spre o perioada (sau poate ca deja am intrat intr-una) de volatilitate ridicata pe piata valutara. Mai mult, e posibil ca multi dintre partenerii externi ai companiilor noastre sa se confrunte cu probleme, ceea ce, pe langa riscul valutar, mai aduce un nou risc, pe care putem sa-l numim al insolventei partenerilor comerciali. Cu alte cuvinte, atentie la exportatori in aceasta perioada!”, conchide Paul Brendea.