Ce arată studiul:
- Peste 5.000 de elevi cu vârste între 7 și 16 ani au fost incluși în analiză.
- Copiii care au început să folosească rețelele sociale la 11-12 ani au obținut rezultate mai slabe la limba italiană și matematică.
- Diferențele au fost observate încă din clasa a VIII-a.
- Efectele s-au menținut și s-au accentuat până în clasa a X-a.
- Limba engleză a reprezentat o excepție, nefiind observat un impact negativ similar.
Studiul a analizat peste 5.000 de elevi
Studiul a fost publicat în revista Nature Human Behaviour și a analizat datele a peste 5.000 de elevi din nordul Italiei, cu vârste cuprinse între 7 și 16 ani, scrie euronews.com.
Cercetarea s-a bazat pe combinarea răspunsurilor dintr-un chestionar privind obiceiurile de utilizare a mediului digital cu rezultatele unor teste standardizate desfășurate pe parcursul mai multor ani, în clasele a II-a, a V-a, a VIII-a și a X-a, la disciplinele limba italiană, matematică și limba engleză.
Concret, la testările din clasa a VIII-a (în general elevi cu vârste între 13 și 14 ani), cei care și-au creat conturi pe rețelele sociale la 11 sau 12 ani au obținut rezultate mai slabe la limba italiană și matematică decât colegii care au început să folosească rețelele sociale mai târziu.
În clasa a X-a (15-16 ani), efectele nu doar că s-au menținut, ci s-au accentuat, în special la matematică și în cazul elevilor care au fost expuși rețelelor sociale înainte de vârsta de 13 ani.
Potrivit cercetătorilor, impactul negativ este legat de distragerile provocate de smartphone-uri în momente importante ale zilei.
În timp ce utilizarea rețelelor sociale de la vârste mici pare asociată cu performanțe mai slabe la limba italiană și matematică, același efect nu a fost observat în cazul limbii engleze, care este prima limbă străină studiată de majoritatea elevilor italieni.
Autorii studiului sugerează că această diferență ar putea fi explicată de cantitatea mare de conținut în limba engleză disponibilă pe platformele sociale, care poate contribui la învățarea informală a limbii.
Numărul cercetărilor privind relația dintre rețelele sociale și copii este în creștere, iar concluziile acestui studiu sunt în linie cu alte analize recente care au investigat impactul utilizării social media asupra performanțelor educaționale și cognitive ale elevilor.
Pe baza rezultatelor obținute, autorii subliniază necesitatea introducerii unor programe de alfabetizare digitală în școli, recomandă reglementarea mecanismelor de captare a atenției folosite de platformele utilizate de minori și susțin adoptarea unor politici care să întârzie accesul copiilor la rețelele sociale.
Un studiu publicat într-un moment sensibil
Cercetarea apare într-o perioadă în care dezbaterea privind accesul copiilor la rețelele sociale este tot mai intensă.
După ce Australia a devenit prima țară din lume care a interzis accesul la rețelele sociale pentru persoanele cu vârsta sub 16 ani, discuția s-a extins și în Europa, inclusiv la nivelul instituțiilor Uniunii Europene.
La începutul acestei veri, parlamentarii francezi au aprobat un proiect de lege care interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, iar măsuri similare sunt analizate în Spania și Marea Britanie.
Și la nivelul Uniunii Europene discuțiile se îndreaptă către reguli mai restrictive privind utilizarea rețelelor sociale de către minori. În luna iulie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat un raport realizat de experți pe această temă și a declarat că dovezile disponibile susțin tot mai mult introducerea unei vârste minime pentru accesul la aceste platforme.
Totuși, raportul nu recomandă o interdicție generală de tipul celei adoptate în Australia, ci pune accent pe conceptul de „safe by design”, adică proiectarea platformelor astfel încât siguranța copiilor să fie integrată încă din faza de dezvoltare a produsului, transferând o parte din responsabilitate către companiile tehnologice.
Deși dezbaterea privind rețelele sociale este intensă la nivel internațional, Italia – țara în care a fost realizat studiul – nu s-a aflat în centrul acestor discuții.
În luna iunie, premierul italian Giorgia Meloni a declarat că guvernul său nu intenționează să promoveze o interdicție a rețelelor sociale, argumentând că o astfel de măsură poate fi ocolită cu ușurință.
Acesta este unul dintre principalele argumente invocate de criticii interdicțiilor și este susținut de unele studii realizate în Australia, care arată că metodele actuale de verificare a vârstei nu sunt suficient de eficiente.
Principalele concluzii ale cercetătorilor:
- Utilizarea timpurie a rețelelor sociale este asociată cu performanțe școlare mai slabe.
- Distragerile generate de smartphone-uri și platformele sociale sunt considerate principalul factor explicativ.
- Cercetătorii recomandă programe de alfabetizare digitală în școli.
- Autorii studiului susțin măsuri care să întârzie accesul copiilor la rețelele sociale.
- Tot mai multe state europene discută introducerea unor limite de vârstă pentru accesul la social media
