Legea salarizării 2026, aproape de forma finală. Pîslaru: „Lucrurile sunt mult îmbunătățite”
- Guvernul continuă negocierile pentru noua Lege a salarizării, iar ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, afirmă că varianta actuală este considerabil mai bună decât cea pusă în consultare publică în luna iulie.
Potrivit ministrului, cele mai dificile negocieri rămân cele privind Sănătatea și Educația, două domenii fără de care proiectul nu poate fi finalizat.
„Faptul că nu se aude scandal înseamnă că lucrurile avansează. Vă confirm că și ieri a avut loc o întâlnire de negociere cu sindicatele și că avansăm pe zona de sănătate. Atenție, până nu găsim o soluție, nu neapărat satisfăcătoare, dar cât de cât mulțumitoare, cu sectorul de sănătate, nu vom putea trece după aceea să rezolvăm celălalt sector, care este crucial, sectorul educației.
Fără sectoarele de sănătate și educație nu putem închide legea. Cred că în această săptămână, având în vedere că mai avem niște întâlniri cruciale, vom avea o șansă bună să progresăm”, a declarat Dragoș Pîslaru, potrivit Agerpres.ro.
Ministrul Muncii: „Niciun salariu nu va scădea”
- Pîslaru a reiterat că noua lege nu va reduce veniturile actualilor angajați din sistemul public și că majoritatea bugetarilor vor beneficia de creșteri salariale.
„Dau asigurări că muncesc 14 ore pe zi la acest subiect, pentru a-i da cea mai bună șansă posibilă din perspectivă tehnică și profesională. Dacă discutăm tehnic și profesional, vă pot spune în continuare că niciun salariu nu scade, că două treimi din administrație ar urma să aibă salariile crescute și că, în urma ultimelor discuții pe care le-am avut atât pe zona de sănătate, cât și cu ministrul Educației pe zona educației, lucrurile sunt mult îmbunătățite față de varianta publicată pe 17 iulie. Deci mult îmbunătățite”, a declarat ministrul.
Premierul Ilie Bolojan a explicat recent că impactul financiar total al noii legi este estimat la 12 miliarde de lei.
Aproximativ 3 miliarde de lei reprezintă fonduri pentru diferențele salariale tranzitorii, astfel încât niciun angajat să nu piardă bani după aplicarea noilor grile, iar aproximativ 9 miliarde de lei reprezintă majorări salariale efective.
Ce se schimbă pentru profesori
- Una dintre modificările importante vizează indemnizația de dirigenție, care, potrivit celei mai recente variante a proiectului, ar urma să fie de aproximativ 240 de lei net lunar pentru profesori, învățători și educatori.
În plus, Ministerul Muncii a alocat încă 1,2 miliarde de lei pentru sistemul de educație, bani destinați menținerii indemnizației de dirigenție, majorării salariului profesorului debutant, finanțării învățământului special și corectării unor dezechilibre salariale din școli.
Ministrul a explicat că varianta inițială prevedea aproximativ 2 miliarde de lei pentru familia ocupațională Educație, însă în urma negocierilor au fost introduse fonduri suplimentare.
„Pentru profesori am plecat inițial cu circa 2 miliarde de lei pentru această familie ocupațională în legea inițială și acum, practic, ca să putem readuce indemnizațiile de dirigenție, să putem avea totuși o creștere a profesorului debutant, să putem să ne ocupăm de învățământul special, să putem avea niște corectări care țin de modul în care sunt plătite funcțiile în școli, am mai alocat în acest proiect (...) peste un miliard de lei, deci 1,2 miliarde suplimentar”, a declarat Pîslaru.
Dragoș Pîslaru: Două treimi vor avea creşteri salariale
- Potrivit ministrului, simulările au fost realizate pentru toate familiile ocupaţionale, iar cazurile privind eventuale reduceri salariale sunt excepţii.
„Două treimi vor avea creşteri salariale. Am ajuns acum la un nivel în care am simulat salariile în toate familiile ocupaţionale. Cazurile pe care le veţi mai auzi în spaţiul public sunt, mai degrabă, cazuri excepţionale.
Sunt fie cazuri de sectoare unde au fost creşteri recente şi atunci, evident, trebuie să aştepte până sunt prinşi din urmă, fie cazuri în care simulările sunt făcute pe scenarii extreme, deci cu sporuri minime şi lucruri care nu se pot întâmpla sau nu există în practică”, a adăugat Dragoş Pîslaru.
Sindicatele și universitățile contestă proiectul
- Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), prin președintele Simion Hăncescu, a solicitat Guvernului să renunțe la actuala variantă și să negocieze cu Comisia Europeană o aplicare etapizată a unei noi grile salariale, pe parcursul a doi sau trei ani.
De asemenea, sindicatele au prezentat propria variantă de salarizare, cu o formulă diferită pentru plata cu ora, grile mai mari și menținerea sporurilor existente.
Nemulțumiri există și în învățământul universitar. Consiliul Național al Rectorilor susține că actualele calcule generează situații în care un lector universitar cu 10-15 ani vechime poate avea venituri mai mici decât alte categorii de personal, iar promovarea în carieră nu este reflectată corespunzător în salariu.
Proiectul trebuie adoptat până la 31 august
- Noua Lege a salarizării reprezintă un jalon asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie adoptată până la 31 august, în caz contrar România riscând să piardă fondurile europene aferente reformei.
După finalizarea negocierilor cu sindicatele și Comisia Europeană, proiectul va intra în Parlament, unde poate suferi noi modificări înainte de votul final. Potrivit Guvernului, legea ar urma să intre în vigoare în decembrie 2026.
