Infuzia de capital, anuntata in 30 octombrie, fusese deja aprobata de Consiliul de Supraveghere al Erste Group Bank. Decizia a fost luata in urma votului actionarilor reprezentand 99,9% din capital, potrivit NewsIn.

Emisiunea de capital participativ se va face sub forma de certificate de participare la capital, care vor fi certificate la purtator sau certificate inregistrate, putand fi emise in mai multe transe, respectand drepturile de subscriere ale actionarilor, anunta Erste, in convocatotrul adunarii generale.

"Aceasta procedura garanteaza ca nu doar Republica Austria va putea subscrie capital participativ, ci si alti actionari ai Erste Group precum si alti investitori", se preciza in convocator.

Detaliile privind termenii emisiunii vor fi decise de catre Consiliul Director, cu aprobarea Consilului de Supraveghere.

Erste, unul din cei mai mari jucatori pe piata bancara din Europa Centrala si de Est, a fost prima banca austriaca care a acceptat sa faca apel la pachetul de 100 miliarde euro al statului pentru sustinerea bancilor din Austria.

Unii analisti au aratat ca infuzia de capital este o masura care inlatura incertitudinile si era necesara, in conditiile in care banci din alte tari europene au fost deja ajutate de guverne si s-au intarit.

In urma infuziei de capital, rata capitalului tier 1 al Erste va depasi 10% la sfarsitul anului, fata de 7% in 2007 si comparativ cu nivelul de 7,5% estimat pentru acest an fara masura decisa de statul austriac.

Alti analisti au primit de asemenea foarte bine masura infuziei de capital in Erste Bank, al treilea creditor din regiunea Europei emergente.

"Este vorba de incredere aici, nu de cifre sau de nevoia reala de capital suplimentar", a declarat analistul Jiri Stanik, de la Wood & Co, citat de Reuters.

"Credeam ca Erste nu are nevoie de o injectie de capital atat de mare. Dar daca au primit-o, este un lucru pozitiv, iar cei care nu erau foarte increzatori au probabil mai multa incredere acum", a adaugat Stanik.

Citeste si:

Intre timp, si grupul austriac Raiffeisen Zentralbank (RZB), compania mama a Raiffeisen International, a obtinut, in 25 noiembrie, aprobarea actionariatului pentru o posibila injectie de capital de pana la 2 miliarde euro din partea statului. Acordul dat de actionariat, alcatuit din opt banci cooperative regionale, permite RZB sa obtina fonduri sub forma de capital participativ, in mod similar cu infuzia de capital obtinuta de Erste.

Insa pachetul prin care statul austriac sustine sistemul bancar al tarii a intrat in atentia Comisiei Europene, care suspecteaza ca bancile austriece ar beneficia de conditii prea bune.

Seful asociatiei bancilor austriece, Walter Rothensteiner, a declarat la sfarsitul lui noiembrie ca executivul UE ar putea lua in curand o decizie privind planul de sustinere a bancilor realizat de guvernul austriac si se asteapta ca anumite conditii sa fie inasprite.

Rothensteiner, ce conduce si grupul Raiffeisen Zentralbank, a spus sa Bruxelles-ul ar putea indica dobanda ce va fi impusa bancilor ce beneficiaza de injectii de capital din partea guvernului austriac.

Pachetul statului austriac are o valoare totala de 100 miliarde euro, dintre care 15 miliarde sunt destinate injectiilor de capital in banci si restul reprezinta garantii. Cadrul proiectului austriac, aprobat luna trecuta de parlament, nu fixeaza reguli prestabilite pentru acordurile individuale.

"Autoritatile de la Bruxelles vor indica un nivel minim al dobanzii", a declarat joi Rothensteiner. "Bruxelles-ul va indica ceva de genul 8 sau 9% cel putin".

Rothensteiner a spus ca presupunerile se bazeaza pe discutiile purtate cu executivul european si pe dialogul avut cu ministrul de finante austriac.

Acordul incheiat de stat cu grupul Erste - ce necesita inca aprobarea UE - presupune conditii de creditare mult mai bune decat in cazul unor intelegeri similare aprobate de Uniune. Potrivit acordului, Erste ar urma sa plateasca o dobanda de 8% pe an, sa ramburseze banii la valoarea nominala si sa-si mentina dreptul de a acorda dividende actionarilor, ceea ce nu ar presupune costuri suplimentare fata de stat.

Insa Comisia Europeana a subliniat in numeroase ocazii ca vrea ca bancile ce beneficiaza de finantare de la guvern sa achite o dobanda de cel putin 10%.

Grupul olandez ING plateste, in cadrul unui acord pentru un credit de 10 miliarde euro, ce a obtinut aprobarea Comisiei Europene, o dobanda de 8,5%, insa trebuie sa returneze capitalul la 150% din valoarea nominala si sa includa statul la viitoarele plati de dividende.