Orasele din Austria pot fi exemple foarte bune pentru dezvoltarea centrului istoric, spune Vlad Gaivoronschi (foto), conferentiar la Facultatea de Arhitectura din Timisoara si presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, filiala Timis. El ia ca repere Viena, dar si Linz sau Innsbruck, unde exemplele de dezvoltare arhitecturala provin din zona istorica.

“Pentru o dezvoltare armonioasa, dar care sa genereze valoare de business, trebuie sa evitam sa mumificam istoria, traditia. Acesta este marele risc pentru noi. Avem tendinta sa cadem dintr-o extrema in alta, de la planuri urbanistice care neglijeaza trecutul, la altele care sunt orientate doar spre traditie”, sustine Gaivoronschi.

Arhitectul este de parere ca, in acest plan, cheia succesului consta in proiectele inovative care sa nu mimeze trecutul, ci sa-l puna in valoare introducand facilitati si dispozitive moderne, dar in armonie cu elementele traditionale.

Un alt factor cheie in dezvoltarea imobiliara o reprezinta parteneriatele public-private, prin intermediul carora pot fi dezvoltate proiecte complexe, insa legea privind aceste parteneriate este foarte noua (n.r: Legea PPP a fost publicata in octombrie 2010), iar exemplele lipsesc.

“Ca arhitecti, le asteptam cu mare interes, dar pana cand le vom avea, nu ne ramane decat sa ne uitam admirativ inspre orase precum Trier, din vestul Germaniei, care infloreste datorita unor astfel de parteneriate. Foarte putini investitori inteleg ca arhitectura poate vinde proiectul, poate de aceea traiesc inca in lumea cantitativului strict”, afirma presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, filiala Timis.

Citeste si:

Vlad Gaivoronschi a proiectat mai multe cladiri in Timisoara, printre care parcul de afaceri City Business Centre, Hotel Savoy si Harmonia Residence. In ultimii cinci ani, spune el, polul nordic al orasului a cunoscut o dezvoltare rapida, principalele repere, in ordin cronologic, fiind deschiderea mall-ului (n.r: Iulius Mall), urmata de dublarea suprafetei acestuia, dezvoltarea complexului de birouri din Piata 700 (n.r: City Business Centre) si restaurarea Bastionului. Insa chiar si in acest context, restaurarile care au avut loc reprezinta doar o picatura in marea masa de cladiri istorice pe care le detine Timisoara.

“O comparatie ar putea fi facuta cu orasul Cluj-Napoca, atat prin prisma proiectelor, cat si a generatiei tinere de arhitecti bine conturata in cele doua orase, care au dezvoltat recent doua lucrari interesante si comparabile din punct de vedere arhitectural: Bastionul din Timisoara si Turnul Croitorilor din Cluj-Napoca”, explica arhitectul.

Cine este Vlad Gaivoronschi:

Vlad Gaivoronschi are 55 de ani si din 1990 este arhitect asociat in cadrul biroului de arhitectura Andreescu & Gaivoronschi, cu sediul in Timisoara. Tot din 1990 este conferentiar, membru al comisiei de diploma si al consiliului de conducere al Facultatii de Arhitectura din Timisoara.

In 2009, el a publicat “Matricile spatiului traditional”, iar in 2008, impreuna cu Ioan Andreescu, a publicat volumul “Discursurile (post)moderne ale arhitecturii”. Tot impreuna cu Andreescu, un an mai tarziu, arhitectul a publicat “Identitate si alteritate in spatiul urban”.