Fondurile prevazute sa fie alocate de la bugetul de stat in acest scop sunt cele mai mici din ultimii cinci ani.

Pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu destinatie de locuinta, in 2008 au fost alocate de la bugetul de stat 7,8 milioane lei, iar in 2009 au fost acoperite cheltuieli de 8 milioane lei. In 2010 alocarea a scazut la 5,8 milioane lei, pentru ca in 2011 sa urce la 6,4 milioane lei, iar in 2012 la 8,1 milioane lei.

Pentru acest an se estimeaza ca vor fi cheltuite 10 milioane lei pentru consolidarea blocurilor cu risc seismic.

Proiectia pentru urmatorii trei ani releva insa ca alocarea de la bugetul de stat va fi redusa la jumatate, respectiv la 4 milioane lei in 2014, 4,5 milioane lei in 2015 si 5 milioane lei in 2016. Taierea de fonduri este pregatita in contextul in care in 2011 era anuntat ca pentru consolidarea blocurilor vor fi alocate cate 20 milioane lei, atat in 2013, cat si in 2014.

Experitii in domeniu au atentionat de mai multe ori public ca numeroase imobile, in principal din municipiul Bucuresti, sunt in pericol iminent de prabusire in cazul unui cutremur puternic.

Potrivit datelor oficiale, numai in Capitala sunt 112 cladiri inscrise in clasa I de risc seismic, care prezinta pericol public, construite intre 1900 si 1950, corespunzand constructiilor cu risc ridicat de prabusire la cutremure, si alte 260 imobile, dintre care aproape 60 construite in intervalul 1824-1898.

Dintre acestea, doar aproximativ 30 de imobile au fost consolidate incepand cu 1990.

Citeste si:

Pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice este prezentat la loc usor vizibil ca Romania "este singura tara din lume cu risc seismic in care statul s-a implicat" in punerea in siguranta a fondului vechi construit, proprietate privata, prin alocarea de sume de la bugetul de stat pentru proiectarea si executia lucrarilor de consolidare a cladirilor de locuit multietajate incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public.

Intr-un document oficial redactat inca din 2006, expertii tehnici au avertizat Guvernul ca lucrarile de reducere a riscului seismic al cladirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes national, deoarece un potential cutremur de tipul celui inregistrat in 1977 sau 1940 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorarii in timp si majorarii numarului de imobile grav afectate de seisme.

In acel document se arata ca pe lista tuturor cladirilor care trebuie consolidate se afla aproximativ 3.000 imobile, dintre care 600 sunt incadrate in clasa I de risc seismic, iar cladirile vulnerabile sunt amplasate in special in municipiul Bucuresti, in judetele aflate sub influenta zonei sesimologice din Vrancea, in Banat si zona Fagarasului.

La finele anului 2011, un studiu prezentat de Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atentiona ca pierderile pe care le-ar provoca in sectorul rezidential un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, in conditiile in care valoarea totala a locuintelor la nivel national este estimata la 105,6 miliarde de euro.

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter si a generat pierderi de peste doua miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al Romaniei din acel an, potrivit datelor Bancii Mondiale.

Din totalul pierderilor, peste 50% au fost la locuinte, in Bucuresti fiind 90% din victime si 70% din pierderi.

Seismul a provocat decesul unui numar de 1.570 de persoane, la care s-au adaugat 11.300 raniti, cauza principala fiind prabusirea a 28 de cladiri inalte.