"In prezent, se manifesta pregnant o actiune intensa de diminuare a fondului funciar administrat de unitatile de cercetare agricola, invocandu-se motivul reconstituirii dreptului de proprietate. Solicitarile de teren se fac pentru persoanele care nu au avut niciodata proprietati in actualele perimetre administrate de unitatile de cercetare, iar localizarea acestor suprafete cerute se pretinde a se face de-a lungul soselelor, pe traseele viitoarelor autostrazi", a declarat intr-o conferinta de presa, presedinele Academiei de Stiinte Agricole si Silvice (ASAS), Gheorghe Sin, citat de NewsIn.

Potrivit lui Sin, in anul 1990, ASAS avea in subordine 121 de unitati de cercetare care detineau 160.000 ha, in prezent, numarul acestora scazand la 56 de unitati de cercetare si alte 12 in coordonare.

Presedintele ASAS a adaugat ca incalcarea legilor se face de catre Comisiile locale si judetene de fond funciar, care solicita terenuri pentru persoane fara drepturi de proprietate pe suprafetele folosite de unitatile de cercetare, care sunt protejate de lege.

De asemenea, potrivit lui Sin, aceste comisii solicita terenuri chiar din mijlocul suprafetelor de cercetare, in contextul in care in mod legal repunerea in drepturile de proprietate se face asupra terenurilor de la marginea suprafetelor aflate in administrarea unitatilor de cercetare.

"Ei vor chiar in curtea institutiilor si solicita in instanta, iar uneori instanta le da drept de proprietate chiar si asupra terenurilor de sub cladiri", a explicat Sin.

Astfel, reprezentantul ASAS a mentionat ca aceste "solicitari ilegale" din domeniul public al statului afecteaza grav activitatea de cercetare si intarzie adoptarea legii cercetarii agricole, care reglementeaza patrimoniul, organizarea si functionarea unitatilor de cercetare agricola.

Presedintele Academiei a exemplificat prin cazul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Agricola Fundulea, care detinea in anul 1990 o suprafata de circa 7.500 hectare, in prezent administrand doar 1.700 ha, din care inca se solicita 400 ha "pentru persoane straine de zona in care se situeaza institutul". Totodata, conform ASAS, institutul a mai pierdut 3.000 ha, prin retrocedari abuzive si ilegale generate de Comisia locala Fundulea si Comisia judeteana Calarasi.

Vicepresedintele ASAS Valeriu Tabara a declarat ca in spatele acestor solicitari de terenuri se afla "samsari" cu interese imobiliare. "Se incearca transferul din alte zone ale tarii pe terenurile institutelor de cercetare. In spate stau oameni de afaceri cu interese imobiliare.

Procesele sunt trimise sa fie judecate in tara pentru ca acolo instantele sunt mai influentabile. In loc sa se doneze cercetarii, terenurile, desi sunt putine, sunt luate de samsari", a spus Tabara.
In plus, potrivit lui Gheorghe Sin, reducerea suprafetei de cercetare duce la scaderea veniturilor institutelor, care pana in 2010 nu au beneficiat de sustinere financiara din bugetul de stat, si implicit la scaderea numarului de cercetatori.

"Personalul s-a redus la mai putin de jumatate comparativ cu 1990. Multi cercetatori sunt racolati de firmele straine de cercetare, care le pot oferi salarii mai bune, iar studentii nu se mai indreapta spre institutele de stat din cauza salariilor foarte mici", a explicat presedintele ASAS.