Timp de 3 ani, in perioada iunie 2010 – mai 2013, K Consulting Management and Coordination a derulat proiectul Romano Cher – Casa Romilor, prin care a incercat sa transforme mestesugurile rome in antreprenoriat social.

Proiectul este co-finantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013- “Investeste in oameni”, avand o finantare de cinci milioane de euro.

“Avem in Romania inca multi mestesugari romi pe piata muncii, care reusesc doar sa supravietuiasca, pentru ca numai exista o piata de desfacere a produselor acestora. Noi ne-am propus sa adaptam mestesugurile acestora la piata actuala si sa le facem produsele vandabile, sa reintegram romii pe piata contemporana”, a declarat Ciprian Necula, initiatorul proiectului Romano Cher – Casa Romilor.

Astfel, proiectul Romano Cher a creat o retea de peste 30 de cooperative mestesugaresti cu 300 de membrii, iar 1.200 de mestesugari au parcurs programele de instruire.

Intre acestea se numara cooperative de impletitori, fierari, argintari, rudari, ceaunari, maturari, lautari, tonichigii sau croitori.

"In ultimii trei ani peste 300 de romi au devenit antreprenori sociali. Astfel, ca fondatori, proprietari si lucrator in propriile afaceri sociale, acestia au devenit un exemplu pozitiv mult asteptat in comunitatilor lor", a adaugat el.

Impreuna cu initiatorii proiectului, mestesugarii au incercat sa realizeze produse cu utilitate pe piata folosind materiale traditionale.

De exemplu, in loc de potcoave, pentru ca oricum acestea nu se mai cauta, mestesugarii au realizat din fier forjat un suport de ustensile pentru semineu, roaba sau cateva obiecte decorative.

Sau, de exemplu, din cupru s-au realizat frapiere, produse aflate la mare cautare sau din rachita produse cu utilitate in bucararie si nu numai.

Citeste si:

Ce spun mestesugarii

Mestesugarii din cooperative sunt multumiti de noua organizare, prin care reusesc sa scape de amenzile pe care le luau inainte.

"Cand mergeam cu produsele in targ mereu primeam amenda, chiar si de 1.000 de lei, pentru ca nu aveam acte sau trebuia sa dam spaga politistilor. Recent, am fost in targ si am aratat actele de la cooperativa si politistii ne-au lasat in pace si au platit produsele luate de la noi", a declarat un mestesugar.

"Speram sa nu se piarda aceste traditii mestesugaresti. Ne dorim sa avem si uncenici, pe care sa-i invatam meserie, pentru ca noi am ramas foarte putini. Ne-au invadat produsele chinezesti din China, facute pe banda rulanda", a spus un alt mestesugar.

Cum merg vanzarile

Mestesugarii romi, cu ajutorul consultantilor, au reusit sa puna pe piata si sa vanda pana in prezent peste 10.000 de produse, catre peste 1.000 de clienti individuali.

Ei vand in general la targurile de profil, precum si in magazine mici.

"Din pacate, nu am putut intra in retailul modern, unde vanzarile ar fi mai mari, pentru ca la momentul actual mestesugarii nu pot sa creeze in serie. Mai mult, retelele de magazine mari cer preturi foarte mici, de exemplu vor sa cumpere maturile cu 4 lei bucata si sa o vanda cu 14 lei, in timp ce costul de productie se ridica la 7 lei. Preferam sa vanda in targuri si la magazinele mici", a declarat Andrei Georgescu, coordonator implicat in proiect.

De asemenea, o parte dintre produsele obtinute in cooperative sunt vandute prin intermediul site-ului Mesteshukar Butiq.

Mai mult, o firma de Franta a comandat 100 de carti de vizita facute din alama, la care vor lucra timp de o luna de zile trei muncitori dintr-o cooperativa.

"Din pacate, este destul de dificil sa iesim cu produsele in afara, pentru ca firmele cer acreditari internationale, care costa 10.000 euro", a spus Georgescu.

Proiectul Romano Cher a fost oferit ca exemplu de buna practica de Programul de Dezvoltare al Natiunilor unite, Fundatia Soros, Summitul Afacerilor Sociale si de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice. Mai mult, proiectul este in finala a doua competitii de prestigiu in domeniul afacerilor sociale: finala competitiei "Integrare Sociala", organizata de Fundatia Erste, precum si printre cei 10 finalisti ai competitiei "EU Social Innovation", organizata de Comisia Europeana.