Potrivit Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, politistii, sub coordonarea procurorilor, fac 26 de perchezitii la cabinetele unor medici aflate pe raza municipiului Bucuresti si a judetelor Arad, Cluj, Constanta si Dolj, precum si la sediile si punctele de lucru a cinci societati comerciale cu profil medical care reprezentau interesele sponsorilor, conform News.ro

Totodata, in baza ordonantelor emise de catre procuror, sunt ridicate inscrisuri si probe la un 31 de unitati sanitare din judetele Arges, Botosani, Buzau, Brasov, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Iasi, Mures, Neamt, Prahova, Suceava, Sibiu, Timis si Vrancea.

Studii clinice nelegale desfasurate de angajatii din sistemul sanitar

Anchetatorii au date ca mai multi angajati din sistemul sanitar au desfasurat studii clinice nelegale, „fapte cu potential generator de riscuri in ceea ce priveste autorizarea intrarii pe piata a unor medicamente ce afecteaza negativ starea de sanatate a populatiei”, se arata intr-un comunicat de presa al PICCJ transmis marti agentiei News.ro.

Totodata, procurorii au stabilit ca un medic psihiatru de la un spital din Arad, avand si calitatea de cadru didactic la o universitate din acelasi oras, a solicitat si a primit sume de bani de la persoane interesate sa figureze cu internari in cadrul Sectiei de Psihiatrie, in vederea fundamentarii si intocmirii ulterioare a unor dosare de pensionare pe caz de boala. Medicul conditiona internarea fictiva de participarea acestor persoane la studii clinice pe care acesta le conducea.

„In realitate persoanele in cauza nu sufera de afectiuni psihice, insa in schimbul sumelor de bani oferite medicului, acesta ii inregistra in evidentele medicale ale spitalului, figurand fictiv atat cu internare cat si cu tratament de specialitate. Majoritatea acestor persoane nu ramaneau internate in spital si nici nu urmau tratamentul prescris. Mai mult, unora dintre pacienti le conditiona internarile fictive de participarea la studiile clinice pe care acelasi medic le conducea. Scopul acestui demers era obtinerea, pentru sine, de sume suplimentare de bani, intrucat retributia medicului pentru derularea acestor studii se cuantifica in functie de numarul de pacienti inrolati”, sustin procurorii PICCJ.

Medicul psihiatru mai este suspectat si ca, in baza „ascendentul moral si profesional de care beneficiaza in relatia cu medicii rezidenti ai Sectiei de Psihiatrie, carora le este indrumator de rezidentiat”, ii determina si ii constrangea pe acestia sa savarseasca astfel de ilegalitati.
Studiile clinice erau efectuate fara consimtamantul informat al subiectilor, fiind consemnate in documentele intocmite aspecte necorespunzatoare adevarului referitoare la diagnostic, starea de sanatate a pacientilor, tratamentul urmat si efectele acestuia, sustin procurorii.

Cum actiona medicul psihiatru

„Pentru obtinerea semnaturii pe declaratia privind consimtamantul participarii la studiu, medicul psihiatru actiona in doua modalitati: fie prezinta documentul pacientilor sau apartinatorilor acestuia (in situatia pacientilor fara discernamant) drept acord pentru prelevarea unor probe biologice ori pentru efectuarea unor analize (ex: ECG), fie contrafacea sau dispunea unor medici rezidenti sa contrafaca semnatura”, se mai arata in comunicat.

Pentru a asigura numarul de pacienti prevazut in protocoale, medicul psihiatru includea in studii si pacienti care nu sufera de afectiunea pentru care era testat medicamentul experimental. La indicatiile acestuia, medicii rezidenti si asistenetele medicale consemnau in foile de observatie simptomele necesare includerii in studiu, omitand total sau partial consemnarea simptomelor reale.

Citeste si:

Pe parcursul derularii studiilor, medicul psihiatru consemna in foile de observatii si in celelalte documente aferente date false legate de administrarea medicamentelor experimentale, care erau mentionate in acte si in situatia in care pacientul nu se mai prezenta la vizite si nu intra in posesia acestora. In acest caz, medicamentele erau scoase din ambalaje si aruncate sau depozitate in fisetele din incinta sectiei.
In documente mai erau consemnate date false legate de efectuarea de teste si prelevarea de probe biologice ce confirmau eficacitatea tratamentului experimental, chiar si in situatia neprezentarii regulate a pacientilor la vizite sau a deteriorarii grave a starii de sanatate a subiectilor ca urmare a administrarii medicamentatiei din studiu.

Rezultatele textelor, consemnate fictiv

„In astfel de situatii, rezultatele textelor erau consemnate fictiv, iar probele biologice fie erau prelevate de la pacienti anterior inceperii studiului si depozitate in aparate frigorifice, fie erau recoltate de la cadrele medicale ale Sectiei de Psihiatrie. Totodata, acesta nu consemna in foile de observatii administrarea unei medicamentatii suplimentare neadmise de protocol, dar care producea efectele pozitive vizate de studiu”, sustin procurorii.

In situatia in care pacientii nu raspundeau la medicamentul testat pentru a fi mentinuti in studiu, li se administrau medicamente continand substante neadmise in protocolul de studiu, iar pentru a ascunde acest fapt, probele biologice atribuite pacientilor nu erau recoltate de la acestia, ci de la cadrele medicale ale sectiei, au mai stabilit anchetatorii.

„Potrivit dispozitiilor medicului psihiatru, la externare pacientilor inrolati in studiu li se intocmeau doua seturi de documente: unele reale, care consemnau includerea in studiu, diagnosticul si tratamentul experimental administrat si altele contrafacute care se inmanau pacientului si care prevedeau administrarea unui tratament clasic, fara a se mentiona includerea pacientului in studiu. Prin modalitatile descrise se urmarea includerea in studii a unui numar cat mai mare de pacienti si efectuarea chiar fictiva a cat mai multor vizite, scopul final fiind acela de a incasa sume mai mari din partea sponsorilor”, potrivit procurorilor.

Dosarul s-a constituit pe baza unor sesizari transmise Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de catre Serviciul Roman de Informatii.

Verificarile financiar-fiscale in acest caz sunt facute de specialisti din cadrul Directiei Generale Antifrauda Fiscala, suportul tehnic fiind asigurat de Directia Operatiuni Speciale, iar suportul informativ, de Serviciul Roman de Informatii.

Perchezitiile sunt facute de ofiteri de politie judiciara din cadrul Directiei de Investigare a Criminalitatii Economice din Politia Romana, impreuna cu politisti ai structurilor teritoriale de investigare a criminalitatii economice din cadrul Inspectoratelor de Politie ale judetelor Arges, Arad, Botosani, Buzau, Brasov, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Iasi, Mures, Neamt, Prahova, Suceava, Sibiu, Timis si Vrancea.