Dorintele ascunse ale micilor sefi: Ce vreau sa devin cand o sa ma fac mare

Pentru ca un tanar sa ajunga la conducerea unei companii cu afaceri de sute de milioane, miliarde sau zeci de miliarde de euro, ar trebui sa aiba atat abilitati de leardership, cat si competente manageriale.

“Am avut deosebita placere sa cunosc tineri de 30-35 care avut un succes extraordinar pentru ca erau leaderi, pentru ca reusisera sa compenseze anii lungi de experienta cu un curaj extraordinar de a incerca lucruri noi. In cazurile fericite in care lucrurile incercate s-au dovedit benefice companiei, ei au beneficiat de laurii gloriei”, spune Loreda Dragomir - Theodorescu, country manager pentru Romania si Bulgaria in cadrul companiei de consultanta in resurse umane si executive search Kienbaum.

Adesea, marii angajatori sunt preocupati de atragerea si de cresterea de manageri tineri, extrem de talentati, cu potentialul de a ajunge, la un moment dat, in scaunul de CEO. Orice director general sau Consiliu de Administratie (CA), cu o strategie sanatoasa pe termen lung in business, este preocupat sa pregateasca un succesor care, la momentul potrivit, sa poate prelua conducerea afacerilor.

“De multe ori, in procesul de recrutare mi se spune ca trebuie sa am in vedere candidati cu potentialul de a creste rapid in cadrul organizatiei. Si chiar exista oameni in cazul carora, daca te uiti la trecutul lor, iti poti da seama despre cum pot evolua in cariera”, explica Rudolf Fedorovici, consultant in cadrul companiei de consultanta in resurse umane Advice Human Resources.

Exista organizatii care isi ambaleaza joburile pentru tinerii promitatori cu promisiunea ca intr-o zi ar putea ajunge in functia de CEO.

“Este o greseala sa-i spui cuiva ca e viitorul CEO, pentru ca se poate intampla ceva neprevazut, cum ar fi aparitia unei crize financiare. Adevaratele planuri de succesiune se fac intr-un mod confidential, astfel incat sa nu existe riscul unui esec”, precizeaza Fedorovici.

Eduard Macarescu, 30 de ani, director de operatiuni in cadrul subsidiarei locale a producatorului de placi ceramice Lasselsberger Romania, si-a dorit intotdeauna doar sa-si faca treaba cat mai bine.

“Privind in viitor nu-mi doresc decat sa am timp pe care sa pot sa il petrec cu familia, sa fiu aproape de prieteni, sa pot citi din cand in cand o carte buna, sa vizitez un oras sau un muzeu care-mi trezeste interesul, sa merg la un concert reusit sau sa practic unul dintre sporturile preferate. Cine-si doreste atat de putin de la viata - cum ar fi sa devii CEO - rateaza lucrurile importante”, spune tanarul executiv.

Nu a avut un model pe care l-a urmat in cariera si considera ca, in viata, “importanta este este legea morala din fiecare, bunul-simt, de care nu trebuie sa uitam niciodata si determinarea de a nu lasa lucrurile neterminate sau terminate prost”.

La 28 de ani, Jack Welch, unul dintre cei mai buni liderii de business din toate timpurile, a reusit sa devina CEO-ul gigantului american General Electric. Peste ani a marturisit ca scopul carierei sale a fost de a ajunge CEO.

Insa nu toti tinerii cu potential isi doresc sa ajunga in cea mai inalta functie, intr-o companie uriasa, vreme de cateva zeci de ani.

La inceputul lui 2007, Sergiu Biris (foto), care a ajuns acum la 28 de ani, lansa trilulilu, un site de videosharing, care a devenit cu timpul cel mai vizitat site romanesc. Alaturi de Biris s-au aflat partenerii sai:  Vlad Gorgan, Andrei Dunca, Bogdan Colceriu si Dragos Birlea.

In mai, trilulilu a avut trei milioane de clienti unici, cu peste 120.000 mai mult decat hi5, arata datele centralizate de Studiul de Audienta si Trafic Internet (SATI).

“Nu pot sa zic ca am avut un model anume in cariera. Ma inspira orice antreprenor care prin pasiune si multa munca incearca sa construiasca ceva de valoare”, spune Biris.

Nu a avut niciodata un job. A fost la un singur interviu de angajare si nu a mai fost contactat dupa aceea. Insa chiar se bucura de acest lucru, pentru ca “lucrurile au luat, oricum, o turnura mai buna”.

In mediul corporatist, doar putine roluri atrag un interes la fel de mare precum o cariera antreprenoriala. Adesea, antreprenorii sunt caracterizati ca “staruri rock” ale mediului de business. Se presupune ca pot accesa un nivel al libertatii la care managerii traditionali pot doar sa viseze.