Radiografia pietei fortei de munca in sistemul educational. De ce nu are Romania absolventi de calitate?

Aproape 15.000 de angajati din sistemul de invatamant, in mare parte profesori, au ramas fara un loc de munca in 2009, in conditiile in care, la nivel national, numarul somerilor a crescut de la 403.441, cat erau la inceputul lui 2009, la 709.383.

La sfarsitul lui 2009, in sistemul de invatamant romanesc lucrau 395.100 de oameni, in scadere cu 14.600 de salariati fata de inceputul anului trecut, arata datele Institutului National de Statistica (INS).

Astfel, 2% din numarul total al somerilor inregistrati la sfarsitul anului trecut a fost reprezentat de personalul educational.

Numarul profesorilor care si-au pierdut jobul in 2009 ar fi mai ridicat, potrivit datelor centralizate de Federatia Sindicatelor Libere de Invatamant (FSLI).

“Peste 17.000 de salariati din sistemul de invatamant, in mare parte profesori, si-au pierdut locul de munca anul trecut, in vreme ce pentru 2010 estimam inca 15.000 de concedieri. Foarte multi din cei care si-au pierdut locul de munca anul trecut au ajuns in aceasta situatie din cauza comasarii claselor”, spune Aurel Cornea, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere de Invatamant (FSLI).

Numarul angajatilor din sistemul de invatamant a depasit de fiecare data in ultimii patru ani 400.000 de persoane, in conditiile in care salariatii din invatamant reprezinta o treime din totalul bugetarilor de pe plan local, respectiv 1,2 milioane. 2010 este primul an care personalul din invatamant a coborat sub valoarea de 400.000.

Chiar daca personalul din invatamant se reduce pe zi ce trece, pe fondul crizei, numarul elevilor si studentilor tinde sa ramana constant, in jurul valorii de 4,3 milioane de oameni.

Astfel, reducerea personalului afecteaza direct raportul de elevi sau studenti si cadrele didactice aferente, ceea ce se traduce ulterior intr-o scadere calitativa a invatamantului.

In vreme ce numarul prescolarilor si elevilor ce revin la un cadru didactic a ramas constant sau chiar a scazut in perioada 2005-2009, numarul de studenti raportat la un profesor a ajuns la 28 la sfarsitul anului universitar 2008/2009, fata de 23, cat se inregistra la finele anului universitar 2005/2006.

Lipsa profesorilor pe plan local este vizibila si la nivelul Europei, Romania fiind printre tarile cu cel mai mic numar de cadre didactice raportat la numarul de elevi si studenti de pe continent.

Astfel, la nivelul anului 2006, fiecare profesor roman era responsabil de pregatirea a 15,7 studenti, in timp ce in Franta raportul era de un profesor la 10,3 studenti, iar in Portugalia raportul era de 1 la 7,5. Pe primul loc in ceea ce priveste raportul de studenti la numarul de cadre didactice se afla Portugalia, urmata de Spania, cu un raport de 1 la 7,8, arata datele Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene.

“O medie de un cadru didactic la 24-25 de studenti ar fi una corecta pentru ca trebuie sa tinem cont de profilul fiecarei universitati”, spune Victor Ciupina, rector la Universitatea Ovidius, din Constanta.

Din cauza deficitului de profesori de pe piata locala a fortei de munca, institutia de invatamant are 800 de cadre didactice, dintr-un necesar de peste 1.300 de posturi.

“Cred ca acest raport care exista la universitatea noastra intre numarul de cadre didactice si numarul de posturi este la fel in majoritatea universitatilor”, mentioneaza Ciupina.

Reducerea numarului de profesori nu afecteaza doar studentii, prin cresterea numarului de studenti ce revin unui cadru didactic, ci si universitatile, care se vad nevoite sa-si reduca anual numarul de locuri scoase la concurs.

Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE), una din cele mai importante institutii de invatamant superior din Romania si unul din principalii furnizori de personal pe piata fortei de munca, a fost nevoita sa-si reduca numarul de cursanti, la inceputul anului universitar 2009/2010, pana la 38.000-39.000, de la 45.000, cati erau la inceputul anului universitar 2008/2009.