Nokian Tyres asigură energie cu zero emisii de CO2 pentru noua sa fabrică de anvelope din România, printr-un contract cu furnizorul de energie regenerabilă Enery, se arată într-un comunicat. Producătorul de anvelope a construit lângă Oradea prima uzină de acest tip din lume fără emisii de dioxid de carbon.
„Nokian Tyres și Enery au semnat un contract pe termen lung care garantează furnizarea de energie cu zero emisii de CO2 pentru noua fabrică de anvelope pentru autoturisme din Oradea, România. În plus, acest contract permite Enery să construiască o nouă centrală solară în sudul României. Contractul va intra în vigoare din 2025 și va avea o durată de 11 ani,” transmite sursa citată.
Noua fabrică din Oradea va funcționa complet fără combustibili fosili, devenind prima fabrică de anvelope din lume, la scară completă, cu emisii zero de CO2. Producția comercială va începe la începutul anului 2025. Noi am vizitat locația noii uzine și a aflat secretele activității de acolo, dar și de ce a ales Nokian Tyres să investească în România.
„Contractul cu Enery nu doar că asigură furnizarea de energie cu zero emisii de CO2 pentru noua noastră fabrică din Oradea, România, ci include și construcția unei noi centrale solare în România, sprijinind in continuare tranziția verde a Europei. Acordul susține, de asemenea, obiectivul nostru pe termen lung de a atinge un nivel net-zero de emisii de gaze cu efect de seră până în 2050”, a declarat Adrian Kaczmarczyk, SVP for Operation Excellence la Nokian Tyres.
Fabrica Nokian Tyres de la Oradea, o investiție de 650 de milioane de euro
Noua fabrică de cauciucuri, care a produs prima sa anvelopă în vară, reprezintă o investiție de 650 de milioane de euro a companiei cu sediul în Nokia, Finlanda. Parțial, această sumă vine de la statul român (100 de milioane de euro), cu alte 150 de milioane de euro fiind obținuți sub formă de împrumut de la Banca Europeană de Investiții (BEI). Vorbim despre cea mai mare investiție din România ultimilor ani, una accelerată de invazia rusă în Ucraina.
România și, mai precis, Oradea a fost aleasă dintr-o listă mai lungă cu peste 40 de locații potențiale, terenul de lângă municipiul județului Bihor fiind bine văzut grație conexiunilor bune cu orașul, inclusiv o cale ferată, dar și prezența aeroportului în apropiere, pe lângă granița spre vest. Un alt argument în favoarea alegerii României a fost, conform discuțiilor avute de noi cu reprezentanții companiei, că există îndeajuns de multe surse de energie regenerabilă care să satisfacă nevoile unei fabrici care acoperă o suprafață de 54 de hectare.
Câtă energie va cumpăra, an de an, Nokian Tyres de la Enery
Conform datelor furnizate la cererea Wall-Street.ro, Enery va furniza aproape 80 GWh anual către noua fabrică de lângă Oradea, echivalent cu aproape toată capacitatea noului parc fotovoltaic (PV) care va fi construit în sudul țării. Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă asta, ne-am uitat în urmă la alte parteneriate de furnizare de energie pe care Enery le are cu jucători importanți din România.
În ianuarie, Orange a bătut palma cu cei de la Enery și de la Engie pentru a acoperi o nevoie de 100 GWh pe an din surse „verzi” de energie. Din această cantitate, Enery își asuma să furnizeze 70 GWh anual (70.000 MWh), La acel moment, portofoliul Enery era de 312 GW de capacități regenerabile – solar, eolian și hidro - în 59 de locații din Europa Centrală și de Est. Între timp, conform ultimelor cifre, sursele regenerabile manageriate de Enery generează aproape 700 GWh de electricitate curată dintr-o capacitate de 490 MW.
De asemenea, tot la începutul anului, aflam că UniCredit Bank urma să finanțeze centrala fotovoltaică de la Şărmăşag/Sălaj cu 39,3 milioane de euro. Această unitate de producție a energiei eco are ca scop alimentarea fabricilor de bere Ursus. Contractul de execuție este încheiat cu Comcris Energy SRL, o subsidiară a companiei de producţie din surse regenerabile Enery, cu sediul la Viena.
Odată finalizat, Proiectul Şărmăşag va creşte portofoliul operaţional existent de energie regenerabilă al Enery în România, în prezent de 117 MW.