Dacă anul trecut vorbeam despre o „furtună perfectă” ce a lovit sectorul auto, se pare că vremea rea continuă să-i afecteze pe cei mai importanți jucători din industrie și în 2025, cea mai mare și dureroasă noutate fiind presiunea pusă de tarifele vamale ale lui Donald Trump. În acest context, majoritatea numelor grele ca Ford, Nissan, Mercedes-Benz, BMW sau Hyundai fie au avut pierderi în primul semestru, fie avertizează că o scădere a profitabilității, venitului și marjelor este inevitabilă în acest an.
Vorbeam recent despre pierderile masive înregistrate de Renault în prima jumătate a acestui an, dar nu doar francezii au avut parte de o perioadă dificilă. În fapt, dacă privim industria în ansamblul ei, pare că există foarte puține „faruri” care să aducă vești bune, mai toată lumea vorbind despre pierderi, iar cauzele vehiculate sunt mereu aceleași.
Pe de-o parte, vorbim despre taxele vamale aplicate de Statele Unite, care lovesc direct în profitabilitatea unui constructor ce vinde peste Ocean automobile fabricate în alte țări. Cum majoritatea europenilor și asiaticilor importă măcar o parte din produsele vândute în SUA de pe alte meridiane, pierderile sunt imense. Vorbim, doar pentru prima jumătate a acestui an, de pierderi de 1,5 - 2 miliarde de dolari anunțate de grupurile mari, așa cum este Stellantis. La nivelul întregului an, cifra s-ar putea dubla.
BMW își vede marjele pe derdeluș din cauza taxelor vamale
În primul semestru al anului, BMW a raportat venituri de 67,7 miliarde de euro pentru divizia automotive, în scădere cu 8,2% față de aceeași perioadă a lui 2024. De aceea, marja EBIT s-a redus cu 1,5 puncte procentuale, BMW dând vina pe o scădere cu 15,5% a livrărilor în China, dar și pe presiunea suplimentară a tarifelor vamale.
Chiar și așa, marja EBIT s-a stabilizat la 6,2%, ceea ce o păstrează în limitele prognozei anterioare de 5-7%, susținută de un flux de numerar liber în Q2 de 1,9 miliarde de euro, sumă ce ar trebui să atingă 5 miliarde de euro la nivelul întregului an. De asemenea, profiturile au fost și ele lovite, dar nu la fel de mult ca în cazul rivalilor BMW și Mercedes-Benz.
Vorbim despre un profit de 4,015 miliarde de dolari în H1, în scădere cu 29,5% față de aceeași perioadă a anului anterior. Prin comparație, Mercedes-Benz a înregistrat o scădere cu 55,8% a profiturilor, iar Audi a transmis că profitul său s-a micșorat cu 37,5%. Per total, asta s-a datorat unei stagnări a livrărilor în prima jumătate a anului, cu 1.207.594 de mașini vândute la nivelul grupului, o diferență de -0,5% year-on-year.
Dacă ne referim strict la trimestrul al doilea, marja operațională a diviziei auto a scăzut la 5,4%, iar veniturile au scăzut cu 32% până la 2,6% miliarde de dolari, lovite de ratele de schimb. De aceea, BMW speră că se va menține în limitele originale prognozate pentru marja EBIT, adică măcar 5% pentru întreg anul 2025.
Producătorul bavarez are motive reale de bucurie în ciuda acestor cifre, pentru că tranziția sa către EV-uri merge mai bine decât în cazul rivalilor Mercedes-Benz și Audi. Concret, vorbim despre o cotă de piață a vehiculelor electrificate din total vânzări de 26,4% în H1, în timp ce vânzările de EV-uri au crescut cu 16% în aceeași perioadă față de perioada ianuarie-iunie 2024.
În plus, BMW stă mai bine decât alții în răfuiala tarifelor, deoarece producătorul german de mașini premium are cea mai mare uzină a sa fix în America și rămâne cel mai mare exportator din America după valoarea bunurilor, chiar dacă alții au volume mai mari.
Ford a avut pierderi de 36 de milioane de dolari în Q2
Ovalul Albastru a avut pierderi nete de 36 de milioane de dolari în al doilea trimestru, pe lângă o povară financiară de 800 de milioane din cauza tarifelor de import. Per total, câștigurile în Q2 au scăzut cu 22% până la 2,1 miliarde de dolari, dar veniturile s-au mărit cu 5% până la 50,2 miliarde de dolari - un record pus pe seama creșterii apetitului americanilor pentru mașini și camionete noi.
Chiar și așa, marja EBIT ajustată va scădea, Ford evaluând-o acum la doar 6,5-7,5 miliarde de dolari pentru întreg anul, față de 7-8,5 miliarde de dolari cât se estimase anterior. Motivul? Doar taxele vamale îi vor costa pe cei de la Ford 2 miliarde de dolari în 2025, ca urmare a importurilor de la uzinele pe care le operează în Canda și Mexic. Recent, canadienii au transmis că „mai bine nu avem nicio înțelegere de schimb cu SUA, decât să avem una proastă”.
O altă sursă de pierderi pentru Ford este cel mai recent val de rechemări în service, constructorul fiind nevoit să plătească 570 de milioane de dolari după ce a rechemat 700.000 de pick-up-uri ale căror rezervoare puteau avea scurgeri. Ford deja a „bifat” un record nedorit cu cel mai mare număr de rechemări dintre toți producătorii americani, iar experții se așteaptă ca Ovalul Albastru să conducă în această ierarhie și în 2025, pentru a patra oară în ultimii cinci ani.
La nivelul primului semestru, Ford a înregistrat încasări de 90,8 miliarde de dolari, în linie cu rezultatele de anul trecut, pe fondul recuperării pierderilor din primul trimestru. Profiturile, însă, au fost lovite masiv: de la 3,16 miliarde de dolari în H1 2025, la doar 2,6 miliarde de dolari anul acesta, după ce profitul scăzuse cu 64% în Q1 (471 de milioane de dolari față de 1,3 miliarde de dolari în Q1 2024).
Dacă privim mai atent asupra diverselor divizii ale Ford, cea mai profitabilă a fost Ford Pro, care se ocupă de vehiculele comerciale. Cu venituri de 18,8 miliarde de dolari în Q2 (+11%), profiturile au atins 2,3 miliarde de dolari (-10%). În schimb Ford Blue, care se ocupă de mașini normale cu motoare termice, a produs 661 de milioane de dolari în Q2, o scădere cu 43%. De asemenea, pierderile puse pe seama diviziei Ford e (mașini 100% electrice) au crescut cu 16% și au ajuns la 1,3 miliarde de dolari în aceeași perioadă.
În ciuda unui salt spectaculos pentru divizia Ford Credit (+88%), valoarea acțiunilor Ford a scăzut cu 2,4% în tranzacțiile de după închiderea bursei ca urmare a publicării rezultatelor financiare trimestriale. Totuși, câștigurile per acțiune s-au poziționat la 37 cenți față de 33 de cenți cât se așteptau analiștii, care au fost surprinși și de veniturile superioare.
Nissan primește o lovitură de peste 540 de milioane de dolari în trimestrul al doilea
Nissan, constructor aflat pe buza prăpastiei după ce fuziunea cu Honda s-a prăbușit, a înregistrat pierderi de 547 milioane de dolari în trimestrul al doilea al acestui an. Pe fondul închiderii mai multor uzine, inclusiv a unora din Japonia și Mexic, Nissan a promis, prin vocea noului CEO Ivan Espinosa, că situația va fi redresată, dar „luminița” de la capătul tunelului nu se vede momentan printre miile de disponibilizări.
Chiar și așa, trebuie spus că pierderile operaționale au fost mai mici decât se așteptau analiștii. Totuși, vorbim de primul trimestru cu pierderi pentru Nissan în ultimii patru ani, ceea ce arată că situația este foarte complicată. Anul trecut pe vremea asta, Nissan publica un profit operațional marginal de 6,9 milioane de dolari. Per total, vorbim de pierderi nete de 800 de milioane de dolari în Q2, față de venituri pe plus de 185,3 milioane de dolari în aceeași perioadă a anului trecut.
Influxul de capital a scăzut cu 9,7% până la 18,7 miliarde de dolari, după ce vânzările la nivel mondial s-au micșorat cu 10%. Astfel, Nissan nu a livrat decât 707.000 de mașini în Q2 față de 787..000 de unități anul trecut. Pe regiuni, situația a stat astfel: -2,4% livrări în America de Nord, -11% livrări în Japonia, respectiv -5,1% livrări în Europa.
De asemenea, volumul producției s-a redus cu 14,3% până la 673.000 de mașini în Q2, în linie cu dorința conducerii de a scăpa de capacitatea de producție care reprezenta un surplus de care nu era nevoie în actualele condiții de piață.
De menționat că, în contabilitatea Nissan, trimestrul cuprins între aprilie și iunie 2025 este primul trimestru fiscal al anului 2025, deși al doilea calendaristici (rezultatele fiscale se publică anual la 31 martie). Astfel, al doilea trimestru fiscal va fi iulie-septembrie, pentru ca Nissan se așteaptă din nou la pierderi operaționale mărite până la 691,5 milioane de dolari.
Nissan nu a publicat estimări pentru întregul an fiscal ce se va încheia la 31 martie 2026, dar susține în continuare că volumul mondial de producție va scădea cu 2,9% până la 3,3 milioane de mașini. În schimb, nu a estimat cifre legate de venituri sau profit, din cauza situației volatile legate de tarifele vamale de pe diverse piețe.
Primele estimări ale constructorului japonez erau dure, sugerând că Nissan ar putea pierde chiar și 3,1 miliarde de dolari din cauza tarifelor în anul fiscal în curs, dar estimări mai proaspete sugerează că lovitura va fi mai puțin acută, traducându-se în pierderi de până la 2,1 miliarde de dolari. În lipsa tarifelor, Nissan se așteaptă ca profiturile să ajungă la pragul de rentabilitate în acest an fiscal.
Porsche se așteaptă ca furtuna să nu treacă prea curând
Porsche și-a redus pentru a treia oară estimările pentru anul fiscal în curs, CEO-ul Oliver Blume spunând că provocările globale sunt tot mai multe și că „furtuna aceasta nu va trece prea curând”.
În al doilea trimestru, profitul operațional al mărcii de lux germane a scăzut la doar 245 de milioane de euro. De asemenea, la nivelul întregului an, Porsche a declarat că rentabilitatea vânzărilor mărcii ar putea scădea până la 5%, față de o estimare anterioară de 6,5%. În Q2, rentabilitatea a fost de doar 2,6%.
Principalele motive pentru care Porsche nu va performa la fel de bine pe cât s-a așteptat în 2025 țin de o scădere a vânzărilor pe piețele cheie, dar și impactul tarifelor și a repoziționării strategice, care include amânarea unor platforme EV în favoarea prelungirii sau a relansării unor platforme ICE. Concret, vorbim de un impact total de 1,3 miliarde de euro pentru întregul an al acestor măsuri, inclusiv al taxelor vamale, deoarece Porsche nu fabrică niciun automobil în SUA.
Recent, Blume a declarat că modelul de business actual al Porsche nu mai funcționează și că trebuie luate măsuri urgente pentru a remedia situația. Privind în urmă, performanța din Q2 este cea mai slabă cel puțin din 2022, când a avut loc IPO-ul mărcii.
Privind la prima jumătate a anului, profitul operațional al Porsche a scăzut cu 67%, ajungând la 1,01 miliarde de euro (1,16 miliarde de dolari), comparativ cu 3,06 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile din vânzări au înregistrat, de asemenea, o scădere de 6,7%, ajungând la 18,16 miliarde de euro, rentabilitatea operațională a vânzărilor scăzând la 5,5%.
În plus, față de aceeași perioadă a anului trecut, livrările au scăzut cu 11%. Profitul per acțiune s-a redus la doar 0.79 euro față de 2,36 euro anul trecut. Chiar și așa, la nivelul întregului an fiscal, Porsche se așteaptă la venituri cuprinse între 37-38 miliarde de euro, dar cu o profitabilitatea mai scăzută față de 2024.
Privind către viitor, Porsche ia în calcul să înceapă să producă mașini și în Statele Unite, acolo unde grupul Volkswagen (cu venituri din vânzări stabile la 158,4 miliarde de euro în H1, respectiv un profit operațional de 6,7 miliarde de euro) are mai multe uzine.
Pentru moment, CFO-ul Jochen Breckne a declarat că Porsche nu vrea să facă mașini în State, alegând în schimb să crească prețurile pentru piața americană cu 2,3% și până la 3,6%, în funcție de model. În prima jumătate a anului, costul realinierii gamei de modele a costat Porsche circa 200 de milioane de euro, pe lângă alte 500 de milioane de euro asociate activităților pe segmentul EV-urilor.
Toyota rămâne cel mai mare producător din lume în prima jumătate a anului
Toyota și-a reconfirmat statutul de cel mai mare constructor auto din lume și în primul semestru al anului, după ce vânzările sale au crescut cu 7,4% în această perioadă față de anul trecut. Vorbim de 5,54 milioane de mașini livrate dintre care 937.246 de unități (+2,7%) doar în iunie. De asemenea, Toyota a exportat către SUA cu 16% mai multe mașini sau 52.745 de unități, în ciuda taxelor vamale mărite.
Livrările în afara Japoniei s-au plasat la un nivel istoric de 4,5 milioane de unități, iar din totalul vânzărilor în perioada ianuarie - iunie, 2,49 milioane de unități au fost electrificate. Doar în America de Nord, vânzările de hibride au crescut cu 38% până la 651.000 de mașini.
Pe lângă aceste cifre legate de volume, Toyota nu a publicat cifre asupra veniturilor și câștigurilor sale în primele șase luni, dar creșterea cererii sugerează că producătorul nipon se descurcă mai bine decât anul trecut și decât majoritatea rivalilor.
Totuși, Toyota nu trăiește într-un vid, iar impactul tarifelor se va resimți și în cazul gigantului nipon, chiar dacă reprezentanții companiei nu au oferit o prognoză în acest sens. În urmă cu ceva timp, în mai, producătorii japonezi, reuniți pentru a raporta asupra cifrelor financiare într-un apel în mai, la finele anului fiscal anterior, au avertizat că impactul combinat al taxelor vamale asupra profiturilor lor s-ar putea ridica la 11 miliarde de dolari.
Această estimare venea pe fondul unei taxe vamale de 25% pentru Japonia, dar aceasta a fost redusă la 15% în urma negocierilor dintre Japonia și Statele Unite. Nu trebuie însă să minimalizăm importanța industriei auato pentru economia japoneză, chiar dacă Japonia nu mai este un gigant în lumea exportului auto.
Din princina localizării, tot mai mulți constructori japonezi producând mașini în uzine din Statele Unite, exporturile către America s-au redus în ultimii 15 ani considerabil. Dacă în 2006, Japonia exporta către Statele Unite circa 2,3 milioane de mașini, această valoare a scăzut la doar 1,5 milioane de unități în 2023. Chiar și așa, 30% din exporturile Japoniei către SUA sunt mașini, iar industria în sine angajează cam 5,5 milioane de persoane în Japonia.
Din 1982, când Honda a deschis primele linii de producție în Statele Unite, constructorii japonezi au investit o sumă combinată ce trece de 66 de miliarde de dolari în capacitățile de producție de peste Ocean, conform datelor furnizate de Asociația Producătorilor Auto Japonezi din America. În prezent, uzinele japonezilor produc cam 3,28 milioane de mașini anual, față de doar 1,5 milioane de bucăți în 1990 - cu o forță de muncă de 110.000 de persoane, de peste trei ori mai mult decât în 1990.
Mercedes-Benz și-a redus așteptările pentru 2025
Compania a generat un flux de numerar disponibil robust al activității industriale de 1,9 miliarde EUR în al doilea trimestru (T2 2024: 1,6 miliarde EUR) și de 4,2 miliarde EUR în primele șase luni (S1 2024: 3,9 miliarde EUR).
Lichiditatea netă a atins 30,8 miliarde EUR în prima jumătate a anului (sfârșitul T2 2024: 27,4 miliarde EUR). Veniturile și EBIT-ul Grupului au fost influențate de noile tarife. EBIT-ul Grupului a fost afectat de ajustări în valoare de 715 milioane EUR, care au fost destinate în principal măsurilor de creștere a eficienței operaționale și tranzacțiilor de fuziuni și achiziții, inclusiv pentru vânzarea de capacități de producție și vânzări în Argentina. EBIT-ul ajustat al Grupului Mercedes-Benz a atins 2,0 miliarde EUR (T2 2024: 4,0 miliarde EUR).
Față de estimările anterioare, care poziționau marja pentru divizia auto la cel puțin 6%, acum, Mercedes-Benz se mai așteaptă cel mult la o marjă de 4%, în condițiile în care impactul tarifelor va fi de 150 de puncte de bază sau, cu alte cuvinte, va eroda cam 1,5 puncte procentuale din marja de profit.
CFO-ul Mercedes-Benz a susținut că doar în trimestrul al doilea impactul taxelor vamale se plasează în jurul a 500 de milioane de dolari, fără a da o cifră exactă. Dacă trendul ar rămâne constant, lovitura la nivelul întregului an ar putea să sară de 1,5 miliarde de euro pentru producătorul german.
Mercedes-Benz Cars a obținut o marjă EBIT ajustată robustă de 5,1% în al doilea trimestru și de 6,2% în prima jumătate a anului. Excluzând cele mai recente tarife suplimentare, RoS-ul Mercedes-Benz a fost de 6,6% în trimestrul 2. Mercedes-Benz Cars a vândut 453.700 de mașini (-9%) în al doilea trimestru, cu 2% peste T1 2025, influențată de mediul dinamic de piață în curs, în special în China, și datorită gestionării stocurilor pentru a contracara impactul tarifelor.
La începutul acestui an, Mercedes și-a retras previziunile ca răspuns la mișcările comerciale ale lui Trump, iar pe 30 iulie le-a reinstaurat. Fără impactul tarifelor vamale, marja de producție auto a Mercedes ar rămâne în intervalul previziunilor anterioare de 6% până la 8%, a declarat compania.
Stellantis, impact de 1,5 miliarde de euro a taxelor vamale aplicate de Trump
Grupul a înregistrat pierderi de 2,65 miliarde de dolari în primul semestru și o marjă ajustată a venitului operațional de 0,7%, în scădere față de 10% cu un an înainte. Această marjă a fost lovită de stimulente și costuri de garanție mai mari în America de Nord și Europa.
Marja companiei în America de Nord a fost de -3,4% în primul semestru, în scădere față de 11,4% în aceeași perioadă a anului trecut.
Livrările din America de Nord au scăzut cu 23% în perioada ianuarie-iunie, ceea ce Stellantis a atribuit în mare măsură producției reduse de vehicule importate, vânzărilor mai mici prin canalele de distribuție și absenței modelelor scoase din uz.
Stellantis a declarat că costurile tarifare nete s-au ridicat la 380 de milioane de dolari în prima jumătate a anului și se pregătește să plătească un preț mai mare în a doua jumătate a anului. Stellantis a declarat că 58% din vehiculele expediate spre vânzare în SUA în 2024 au fost asamblate pe plan intern, în timp ce 95% din vehiculele importate în SUA au fost fabricate în America de Nord și au respectat Acordul Statele Unite-Mexic-Canada.
Într-o conferință de presă din 29 iulie, CEO-ul Stellantis, Antonio Filosa, a evidențiat modul în care Stellantis și-a oprit programul de dezvoltare a tehnologiei pilelor de combustie cu hidrogen, a creat o altă versiune a Ram 1500, cu un preț sub 50.000 de dolari, și a reînviat motorul Hemi V8 pe modelul 1500.
De asemenea, compania a făcut progrese cu o reducere a stocurilor de 16% în America de Nord și Europa în ultimul an, a spus el, iar lansările viitoare ale noului Jeep Cherokee și ale Dodge Charger pe benzină în SUA ar trebui să ajute la recâștigarea cotei de piață pierdute.
Audi și-a redus așteptările pentru anul în curs din cauza tarifelor vamale
Audi și-a redus previziunile pentru întregul an, invocând impactul creșterii tarifelor de import din SUA și al cheltuielilor de restructurare. Audi se numără printre producătorii auto cei mai expuși tarifelor americane, deoarece nu are unități de producție în Statele Unite, spre deosebire de rivalii săi premium germani BMW și Mercedes-Benz.
Audi anticipează acum venituri între 65 și 70 de miliarde de euro, în scădere de la intervalul anterior de 67,5 până la 72,5 miliarde de euro, și o marjă operațională între 5 și 7%, în scădere de la intervalul anterior de 7 până la 9%.
Totodată, veniturile în primele șase luni ale anului 2025 au fost de aproximativ 32,6 miliarde de euro, în creștere cu 5,3% față de cifra din aceeași perioadă a anului trecut. Profitul operațional a atins aproximativ 1,1 miliarde de euro.
Fluxul de numerar net a fost de 0,9 miliarde de euro. Grupul Audi a livrat un total de aproximativ 794.000 de vehicule în prima jumătate a anului, reprezentând o scădere de puțin sub șase procente. În schimb, livrările de vehicule complet electrice de la marca Audi au înregistrat o creștere puternică de 32%.
Grupul Volkswagen și-a redus, de asemenea, previziunile pentru întregul an pe 25 iulie, după ce a suferit o scădere de 1,5 miliarde de dolari din cauza tarifelor vamale în prima jumătate a anului.
Producătorii auto globali au înregistrat pierderi de miliarde de dolari, iar unii au emis avertismente privind profitul din cauza tarifelor de import din SUA. Industria europeană se confruntă, de asemenea, cu o concurență tot mai mare din partea Chinei și cu reglementări interne care vizează accelerarea tranziției către vehiculele electrice.
Aston Martin estimează că nu va avea profit în anul fiscal curent
Aston Martin și-a ajustat în scădere prognoza legată de evoluția profitului operațional, sperând să atingă la aproximativ pragul de rentabilitate în acest an, comparativ cu așteptările anterioare de câștiguri pozitive, deoarece se așteaptă și la o lovitură din partea unei lire sterline mai puternice și a investițiilor în software.
Un acord comercial încheiat luna trecută de Marea Britanie cu Washingtonul stabilește un sistem tarifar american bazat pe cote pentru mașinile britanice importate.
Sistemul „primul venit, primul servit” permite ca 25.000 de mașini fabricate în Marea Britanie pe trimestru să se califice pentru un tarif de 10%, importurile suplimentare urmând să se confrunte cu o taxă de 27,5%.
Aston Martin a reluat livrările auto către SUA în iunie, după restricțiile anterioare care vizau lichidarea stocurilor și au crescut treptat prețurile ca răspuns la tarife, a precizat compania.
Aston Martin a avertizat, de asemenea, că cererea din regiunea Asia-Pacific, care reprezintă mai mult de un sfert din veniturile sale, va rămâne scăzută pe termen scurt.
Vânzările pe o piață chineză „foarte stagnantă”, unde o economie în încetinire îi determină pe consumatori să strângă cureaua, au fost în general constante în prima jumătate a anului.
„Reducerea previziunilor este de înțeles, având în vedere dificultățile actuale de pe piața valutară, investițiile în afaceri și volumele mai mici până în trimestrul 4”, au declarat analiștii Bernstein într-o notă.
Hyundai și-a văzut profitul în cădere în al doilea trimestru
Hyundai a înregistrat un profit operațional de 3,6 trilioane de woni (2,64 miliarde de dolari) pentru perioada aprilie-iunie, în scădere cu 16% față de 4,28 trilioane de woni în aceeași perioadă a anului precedent.
Producătorul auto a declarat că tarifele americane au costat compania 828 de miliarde de woni (606,37 milioane de dolari) în al doilea trimestru, iar impactul va fi mai mare în perioada iulie-septembrie.
La nivelul primelor șase luni, Hyundai a înregistrat venituri de circa 59,6 miliarde de euro la un profit operațional de 4,65 de miliarde de euro, care s-a tradus într-un profit net de 4,26 miliarde de euro. Cifrele vin după un T1 record pentru producătorul coreean, cu venituri în creștere cu 9,2%. În T2, creșterea a fost mai mică, de doar 7,3%, iar asta s-a resimțit și la profituri.
În timp ce profitul în Q1 s-a poziționat pe plus cu 2,1% față de aceeași perioadă a anului anterior, în trimestrul al doilea s-a văzut o scădere de 15,8%, în timp ce marja operațională a fost de 7,5% față de 8,2% în trimestrul anterior. O evoluție similară s-a văzut și la profitul net, cu o scădere de 22% în Q2.
Vânzările în prima jumătate a anului s-au plasat la circa 2,06 milioane de automobile, pe fondul unor livrări de puțin peste 1 miliard de mașini în fiecare trimestru al acestui an de până acum. Referindu-ne strict la Statele Unite, Hyundai a livrat aproape 440.000 de mașini, în creștere cu 10% către un rezultat record, în ciuda taxelor vamale.
De asemenea, Hyundai a declarat că își respectă deocamdată obiectivul anual de profit, dar va actualiza planul după termenul limită de 1 august pentru intrarea în vigoare a tarifelor reciproce. Deși tarifele americane prezintă riscuri pentru operațiunile sale, moneda sud-coreeană mai slabă a contribuit la amortizarea unei părți din impactul tarifelor, a adăugat acesta.
Situația dificilă îi afectează și pe producătorii de componente
Producătorii de componente auto sunt și ei grav afectați de situația actuală din lume. Chiar și cei asociați cu constructori de succes, așa cum este Denso (cu Toyota), suferă pierderi, iar jucători majori avertizează că vor veni noi rânduri de disponibilizări.
Germanii de la ZF Friedrichshafen, al patrulea cel mai mare furnizor de componente din industrie, a transmis că vremurile grele persistă și, de aceea, vor trebui să fie luate din nou, cât de curând, decizii dificile pentru a permite continuarea afacerii într-o manieră mai eficientă.
ZF, cu sediul în Germania, care ajută producătorii auto să dezvolte cutii de viteze și sisteme de propulsie hibride, a anunțat că a concediat 11.200 de angajați cu normă întreagă de la începutul anului 2024 și că alte 4.700 de persoane au semnat acorduri de pensionare parțială sau vor intra în pensie regulată.
Al patrulea cel mai mare furnizor auto din lume a raportat vânzări de 19,7 miliarde de euro (22,54 miliarde de dolari) pentru prima jumătate a anului 2025, în scădere față de 22 de miliarde de euro de anul trecut, și o creștere a marjei profitului operațional ajustat (EBIT) la 4,4%, față de 3,5% cu un an mai devreme. ZF a avut vânzări la nivel mondial către producătorii auto de 37,3 miliarde de dolari în ultimul an fiscal comunicat.
Fiecare grup de produse este evaluat pentru a se stabili dacă își recuperează costurile de capital, a declarat compania, adăugând că acest lucru ar duce la ajustări ale produselor și diviziilor. Compania evaluează, de asemenea, opțiuni pentru divizia sa de electronice și sisteme avansate de asistență a șoferului (ADAS).
