Angajatorii raman cu tot mai multe locuri de munca neacoperite, in conditiile in care invatamantul profesional din Romania scoate din ce in ce mai putini muncitori calificati pe piata, iar multi dintre cei care absolva acest sistem nu capata cunostintele necesare, care sa le creasca gradul de angajabilitate. Viitorul in piata muncii nu suna bine, in contextul imbatranirii fortei de munca calificate, subfinantarii sistemul de educatie profesional si a lipsei profesorilor pregatiti sa transmita tinerilor competente adaptate cerintelor pietei muncii.

"Ne plangem ca nu avem locuri de munca, insa angajatorii pot sa ofere joburi, dar nu gasesc oameni pregatiti, pentru ca scoala nu reuseste sa ii scoata pregatiti pentru piata muncii. Ceea ce pregateste scoala nu reuseste sa se alinieze cu nevoie pietei muncii", a declarat Mona Nicolici, manager de sustenabilitate in cadrul OMV Petrom.

Una dintre cele mai mai probleme cu care se confrunta sistemul de invatamant dual si tehnic, pe langa modificarile frecvente de structura, este finantarea scazuta de la bugetul de stat. Astfel, potrivit unui raport centrat pe acest domeniu, realizat de OMV Petrom, Romania se afla la coada clasamentului in UE in ceea ce priveste alocarea din PIB de care se bucura Educatia.

Astfel, datele Eurostat, arata pozitia precara pe care se afla Romania in comparatie cu statele Uniunii Europene in ceea ce priveste mecanismul de finantare al invatamantului profesional, ca parte a invatamantului secundar superior (0.6%).

Citeste si:
Doar 10 elevi din Romania urmeaza calificarea de cizmar
Invatamantul profesional,...

Invatamantul profesional din Romania nu sta bine nici la capitolul cadrelor didactice, profesorii care predau in scolile profesionale fiind din ce in ce mai imbatraniti, iar multi dintre ei nu au competentele adaptate tehnologiile actuale. Pe de alta parte, noua generatie de dascali nu este atrasa de acest segment, salariul fiind unul dintre factorii demotivanti.

"Multe dintre cadrele didactice au peste 50 de ani, deci peste cativa ani vom avea probleme cu numarul acestora. De asemenea, cadrele didactice nu fac formare profesionala, pentru a tine pasul cu tehnologiile, care se schimba constant. Fiecare profesor ar trebui sa fie in contact cu angajatorii si sa faca formare la sediile companiilor, macar o data la doi ani", a precizat Claudia Petrescu, sociolog in cadrul Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii al Academiei Romane.

In scolile profesionale ajung sa invete, in cele mai multe cazuri, elevii care nu reusesc sa ia examenele de la finalul clasei a opta, iar serviciile de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si parinti lipsesc.

Consilierea si orientarea profesionala, se arata in raport, trebuie sa ii vizeze deopotriva pe elevi, dar si pe parintii lor, si sa fie realizata de catre personal specializat care sa aplice diverse baterii de teste, sau alte modalitati de identificare a potentialului de dezvoltare al elevilor, precum discutiile cu elevii si parintii lor, observarea sistematica a comportamentului elevului pe o perioada mai mare de timp.

Citeste si:
S-a lansat harta invatamantului profesional si tehnic - Meserii.ro
A fost lansata prima harta...

"Nu exista o consiliere a elevilor, in contextul in care conform legislatiei revine un consilier la 800 de elevi, iar acesta are la dispozitie doar 14 ore pe luna pe care le poate dedica consilierii si orientarii", a explicat Petrescu.

De asemenea, copiii care ajung in scolile profesional invata dupa un curriculum neadaptat la cerintele pietei muncii si care nu este stabilit intotdeauna pe baza unui dialog structurat cu agentii economici. In acelasi timp, manualele didactice dupa care elevii invata nu sunt actualizate conform cerintelor pietei muncii, continutul lor fiind de multe ori cu mult in urma schimbarilor tehnologice.

"Avand in vedere lipsa de actualitate a continutului manualelor si materialelor didactice de la disciplinele de specialitate din IPT, exista riscul ca si cunostintele elevilor sa nu corespunda cerintelor angajatorilor. In lipsa acestor materiale didactice actualizate, cadrele didactice trebuie sa gaseasca noi modalitati de transmitere a informatiilor. In cele mai multe cazuri insa programele scolare sunt realizate in conformitate cu manualele existente si astfel discutam de discrepante intre competentele detinute si cele solicitate de piata muncii", se mai arata in raport.

In contextul deficientelor din acest sistem de invatamant, dar si din cauza altor elemente, precum migratia, scaderea demografica si abandonul scolar, numarul elevilor din scolile profesionale a scazut dramatic in ultimii 20 de ani, de la 285.000 de elevi in anul 1995 la circa 50.000 de elevi in prezent.

Citeste si:
REPORTAJ din tabara de optimism din Tara lui Andrei
REPORTAJ "Meseriasii" din...

Idei pentru formarea unei generatii performante de meseriasi

Raportul realizat de OMV Petrom vine si cu o serie de solutii care pot incuraja dezvoltarea invatamantului profesional si la reducerea deficitului de meseriasi din piata muncii.

  • introducerea unor calificari noi, adaptate la cerintele actuale ale pietei muncii;
  • cresterea vizibilitatii si prestigiului statutului de meserias in Romania, a scolilor profesionale si liceelor tehnologice
  • integrarea noilor tehnologii in procesul de invatare si modernizarea metodelor de predare
  • accent pe orientarea profesionala si pe evaluarea vocationala a elevilor si regandirea admiterii in scolile profesionale, cu accent pe competente specifice meseriei
  • crearea scolilor in sistem de tip dual in zonele in care exista angajatori care au capacitatea si interesul de a se implica prin sustinere financiara, dar si in definirea competentelor si curriculei.
  • coexistenta invatamantului dual cu forme clasice de educatie profesionala in zonele slab dezvoltate economic
    crearea de campusuri scolare profesionale regionale pe specializari in functie de domeniile economice dezvoltate sau cu potential de dezvoltare in regiunile respective
  • urmarirea absolventului de scoala profesionala/liceu tehnologic pe piata muncii (tracer studies)
  • instrumente de colectare a informatiilor de la angajatori (de ex. employers survey) care sa identifice nevoile de forta de munca pe termen mediu si lung
  • realizarea de prognoze privind dezvoltarea economica a fiecarei regiuni in parte, pe termen mediu si lung
  • un contract cadru unitar privind raportul dintre scoala, elevul in practica si angajator
  • facilitati fiscale pentru angajatorii care sustin scoli profesionale sau licee tehnologice prin implicare in dezvoltarea curiculei, oferirea de oportunitati de practica si suport financiar elevilor.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Cariere »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si
Meserii uitate: Nu mai pregatim sticlari, morari sau piscicultori