Bistriteanul Cristian Bodnar, in varsta de 22 de ani, a castigat, anul acesta, sectiunea Computer Science la The Undergraduate Awards, cunoscute ca premiile Nobel pentru juniori. In prezent este masterand al University of Cambridge si lucreaza la algoritmi genetici pentru roboti autonomi capabili sa invate singuri cum sa performeze in diverse medii. Despre proiectele realizate pana acum, planurile in urmatorul an si teorii despre evolutie si digitalizare, vorbeste, intr-un interviu acordat wall-street.ro, cercetatorul Cristian Bodnar.

Cristian a studiat la profilul de Matematica-Informatica al Colegiului National Liviu Rebreanu din Bistrita. Nu ii placeau doar matematica si informatica, ci si fizica si literatura. Prin clasa a XI-a s-a hotarat, insa, sa studieze mai mult materiile de baza ale profilului.

Decizia de a aplica la o facultate din strainatate a venit natural, spune Cristian, mai ales cand ii vedea pe colegii mai mari ca isi continua parcursul profesional in afara tarii. A obtinut diploma de licenta in Computer Science la University of Manchester, iar cercetarea sa, numita „Sinteza de imagini din text folosind retele generative adversative”, l-a facut castigator al sectiunii Computer Science la The Undergraduate Awards, cunoscute ca premiile Nobel pentru juniori.

„Citind, am remarcat ca majoritatea cercetarilor incercau sa adreseze problema inversa, probabil are si aplicatii imediate, anume, sa genereze descrieri pentru imagini. Foarte putina lume lucra la problema inversa: sa generezi imagini din text. Abia aparusera cateva lucrari in zona. Pentru ca imi place, asa, sa fiu un pic pe dos, am zis ca e perfect pentru mine si asta am facut”, povesteste Cristian.

Folosind acest proiect, o persoana poate spune sintagma „floare rosie”, iar programul gandit de el va desena o floare rosie, asa cum este imaginata de cel care a dat comanda. La competitia The Undergraduate Awards au participat peste 5.000 de persoane, in cadrul a 25 de categorii, fiecare fiind jurizata de un grup de oameni de stiinta de la universitatile Harvard, Cambridge si Yale.

In prezent, Cristian este masterand la University of Cambridge, in grupul de Inteligenta Artificiala si Biologie Computationala. In prezent, lucreaza la algoritmi genetici pentru roboti autonomi capabili sa invate singuri cum sa performeze in diverse medii.

De ce sa dai Amazon pentru un start-up?

In timpul vacantei a facut un internship la start-up-ul Improbable, unde deciziile importante s-au luat sub nasul lui si a cunoscut oameni care l-au impresionat si de la care a invatat.

„La Improbable am lucrat la un sistem de operare care suporta lumi virtuale la o scara imensa. Mi-a placut mult, am invatat mult. Una dintre cele mai bune parti este ca poti sa vezi cum sunt luate decizii cruciale pentru companie, sa vezi ce fel de argumente se aduc, cum contribuie fiecare la discutie. In schimb, daca mergi la o companie precum Google, toate deciziile au fost luate deja. Nu poti sa vezi momentele de cotitura care sunt cele mai interesante”, spune Cristian.

Dupa primul an de facultate, Cristian a facut un internship la Amazon, unde nu a fost impresionat de munca care devine rapid o rutina, nici de faptul ca poti lucra la un proiect care sa nu aiba finalitate.

„La Amazon nu mi-a placut asa mult si munca devine foarte rutinata in genul asta de companii. Pana la urma, cred ca devine destul de rutinata si in start-up-uri, pe masura ce cresc. De exemplu, poti sa lucrezi un an la Google si sa aflii ca dupa un an, echipa ta se desfiinteaza, iar seful din SUA a decis ca nu ne mai trebuie produsul asta, iar ce ai facut in ultimul an s-a dus pe apa sambetei si asta nu e o situatie foarte rara. Chiar daca nu se intampla asta, lucrezi la niste sisteme care deja exista si continui sa le imbunatatesti. Nu prea faci nimic nou, pana la urma. E universala aceasta situatie. In cadrul start-up-urilor, ai oportunitatea sa faci lucruri mai interesante. Si aici intervine rutina, dar sansele sa te plictisesti sunt mai mici, pentru ca trebuie sa faci cam orice, pentru ca apar tot felul de probleme, pentru ca sunt mai putini oameni, trebuie sa te imparti, sa fii util in mai multe locuri. Poti, de asemenea, sa ii cunosti pe cei din echipa executiva, sa il cunosti pe CEO. Sunt oameni interesanti de la care ai de invatat”, sustine Cristian.

Planurile sale de viitor nu se intind pe mai mult de un an. O durata mai mare de planificare implica o probabilitate mai mare ca lucrurile sa nu se intample asa cum si-ar dori Cristian, care stie, insa, ca vrea sa faca, in continuare, cercetare in sfera inteligentei artificiale.

„Nu prea planific mai departe de un an, pentru ca creste incertitudinea mai mult de un an, mai mult decat e omeneste previzibil si simt ca mi-as irosi energiile. Pot sa zic ca in urmatorul an vreau sa public ceva la finalul masterului. Dupa aceea, incepe deja zona in care nu stiu. E posibil sa incep doctoratul in septembrie sau sa fac o mica pauza si sa lucrez la masini autonome pentru un an”, spune el.

Planuri de intors in tara nu are pe termen scurt sau mediu, dar nici nu exclude ideea.

Cum vede castigatorul premiului Nobel Jr. viitorul?

Teoriile lui Cristian creioneaza un viitor digital, in care oamenii vor deveni biti intr-un mediu similar internetului: „Vom avea o existenta din ce in ce mai digitala, pana vom ajunge, probabil, sa devenim o noua specie, cand nu vom avea nevoie de trup sau de materialul biologic si vom fi, efectiv, niste biti, undeva, intr-un soi de internet”.

Existenta in mai multe lumi virtuale va deveni obisnuita si deja a inceput. „Vom trai, la un moment dat, in mai multe lumi, vom lucra intr-o lume virtuala, vom cunoaste oameni in lumi virtuale. Poti sa iti petreci jumatate de zi intr-o lume, alta jumatate in alta lume. Gigantii IT au viziunea asta. In mod amuzant, fiecare vede cum el va fi parte din ea. De exemplu, Facebook crede ca lumea aceea virtuala va fi Facebook, Google crede ca sistemele lor vor face chestia asta, fiecare crede ca va detine un monopol peste lumile astea virtuale. E clar ca se va intampla intr-o forma sau alta. Deja se intampla in forme mai subtile. Telefoanele pe care le avem acum sunt un mini univers pe care il avem cu noi”, explica cercetatorul.

Cu orice tehnologie noua pierdem ceva

Digitalizarea va duce, inevitabil, la pierderea anumitor lucruri, care, posibil, sa fie cerute in viitor si cautate pentru a fi readuse in vietile oamenilor, doar ca sub alte forme.

„Cred ca cu orice tehnologie noua pierdem ceva. Acum, nu mai primim scrisori, ci mailuri. Scrisorile aveau miros, iti mai spuneau ceva. Poate aveau parfum. Nu mai vezi lucrurile astea intr-un mail. Se pierde din expresivitatea lor, din informatie. Cred ca fenomenul o sa continue. Cu cat ne vom digitaliza mai mult, vom pierde genul asta de subtilitati, insa e inevitabil. Posibil sa apara si un trend invers. Cand vom trai in aceste lumi virtuale, tehnologia sa o ia pe calea inversa si sa incerce sa recreeze ceva din semnificatiile astea care au fost pierdute undeva pe drum si poate ca in lumile virtuale, inclusiv vor interactiona cu materialul nostru biologic si poate vei putea mirosi sau vei avea senzatia de miros. Cred ca va fi o curba de genul acesta. Momentan mergem in jos, pana vom fi la un soi de limita inferioara a interactiunilor semnificative si, probabil ca dupa aceea, oamenii se vor gandi la solutii sa imbunatateasca si aspectul asta”, spune Cristian.

„Probabil 99% din viziunile mele despre viitor sunt gresite. Cum am spus, e greu de prezis. Chintesenta ideilor, probabil, se va intampa, nu cum o spun eu acum, ci intr-o forma sau alta”, conchide cercetatorul.

Ce domeniu din stiinte ar putea schimba lumea?

Tanarul cercetator nu crede ca exista un domeniu care ar putea revolutiona lumea, dar interactiunea permanenta intre diferite domenii duce mereu la inovatie.

„In viitorul relativ aproapiat, vor fi foarte importanti nanoboti aplicati in domeniul medical, la fel si interactiunea dintre roboti si medicina. Cred ca undeva prin 2025 deja vom avea nanoboti care vor circula in corpul nostru, vor fi un fel de al doilea sistem imunitar, vor ataca boli si vor creste si speranta de viata. Sa nu exclud si lucrul la care lucrez acum: inteligenta artificiala, care e, efectiv, ca o revolutie acum, si se propaga in toate domeniile, fie ca este fizica sau medicina. Este, momentan, aplicata in a crea noi medicamente. Inteligenta artificiala va avea un cuvant greu de spus cam in toate domeniile si le va potenta sa poata face mai mult”, spune Cristian.

Sursa foto: Facebook Cristian Bodnar

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Anca Olteanu
Sunt redactor coordonator al publicației Retail.ro, parte din InternetCorp. Înainte am lucrat la site-urile Ziare.com și Wall-street.ro și la agenția de presă Mediafax, unde am fost reporter al departamentului Economic. Am absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri