Pandemia de coronavirus, care afectează deja întreaga planetă, a schimbat puternic piața muncii. Sectorul trece acum prin cel mai mare ”experiment” de muncă de acasă, cu sute de milioane de angajați lucrând în acest mod. Și dacă munca de acasă este considerată drept un beneficiu, trebuie știut că există și o serie de efectele negative ale izolării și îngrădirii în propria casă. Există însă și soluții...pe care le prezentăm mai jos.

”Contextul nefavorabil în care ne găsim astăzi ar fi putut fi preîntâmpinat, într-o oarecare măsură, pe fondul unei legislații favorabile muncii de acasă-remote work sau telemuncă – și o atitudine mai matură a managerilor. Poate fi dintr-o dorință patologică de a controla angajații și o obișnuință de micro-management obsesiv, fapt este că ne-am trezit fără proceduri sau reguli, fără infrastructura și chiar fără legislație, care să permită angajatului să lucreze de acasă”, a declarat, pentru wall-street.ro, Marius Barbu, national director la Profiles International și managing director în cadrul Individuum Assessment Group, companie de servicii în domeniul resurselor umane, specializată în zona de testare/psihometrie și evaluare comportamentală.

Telemunca este modalitatea prin care un angajat își indeplinește atribuțiile de serviciu de la distanța, prin intermediul unor dispozitive de tipul PC-ului, laptopului, tabletei sau al smartphone-ului și cu o conexiune la Internet.

Cu ce ne-ar fi ajutat o înțelegere și reglementare a muncii de acasă?

Un răspuns simplu îl oferă studiul al Universității Pennsylvania, cu 12.883 respondenți din rândul persoanelor cu un loc de muncă, aceștia fiind chestionați pe subiecte legate de autonomia percepută, consecințe pozitive/negative ale telemuncii, satisfacția locului de muncă, performanță, stres, conflictul dintre muncă și familie.

Citeste si:
În izolare, românii au grădinărit, au făcut curat şi au gătit intens
În două luni de izolare...

Rezultatele cercetării au demonstrat că telemunca are mai multe plusuri decât minusuri. Telemunca are efecte mici, dar relevante și favorabile asupra autonomiei percepute (structură și controlul asupra cum și când își fac sarcinile de serviciu), a conflictului muncă-familie, satisfacția locului de muncă, performanță, intenția de afaceri și stres.

Contrar așteptărilor, telemunca nu are niciun efect dăunător direct asupra calității rezultatelor muncii sau asupra perspectivei de carieră. Cu toate acestea, există un dezavantaj de intensitate mai mare în sensul că pare să afecteze relațiile cu colegii de muncă, dar nu cele cu managerul direct.

”Contextul favorabil de a opta pentru a lucra la distanță - de acasă sau dintr-o cafenea - momentan a dispărut însă momentan. Cei mai mulți dintre noi suntem auto-izolați la domiciliu și asta ne afectează. O cercetare a King’s College London, pe subiectul impactului psihologic al carantinei și modul de reducere a stresului, arată că există efecte psihologice negative, inclusiv simptome de stres post traumatic, confuzie și furie. Factorii de stres sunt exacerbați de perioada mai lungă de carantină, temerile de infecție, frustrare, plictiseală, execuție și informații neadecvate, pierderi financiare și stigmatizare”, spune Barbu.

Ce este mai îngrijorător este că această analiză sugerează efecte de lungă durată. În întreaga lume, autoritățile solicită persoanelor care au fost contamintate sau expuse la virus să practice măsuri de distanțare socială, carantină sau de izolare în efortul de a încetini răspandirea bolii

Citeste si:
CORONAVIRUS | Munca la distanță: tot ce trebuie să știe firmele și...
Munca la distanță, în...
  • Distanțarea socială înseamnă păstrarea unei distanțe sigure față de ceilalți și evitarea adunării in spații comune precum magazine, farmacii, școli, biserici, săli de concerte și transport în comun. Cumpărăturile esențiale ar trebui făcute doar de un singur membru al familiei.
  • Carantina implică evitarea contactului dacă o persoană a fost expusă la coronavirus pentru a vedea dacă se îmbolnăvește.
  • Izolarea presupune separarea totală a unei persoane care a contractat COVID-19 pentru a preveni răspândirea acesteia către alții.

Marius Barbu scoate în evidență faptul că pe măsură ce numărul de cazuri COVID-19 crește zilnic, psihologii oferă idei despre cum să stăm la distanță de ceilalți, obținând totuși sprijinul social de care avem nevoie.

”Dar practica ne spune că petrecerea timpului îndelungat la domiciliu cu resurse limitate, fără stimulare și contact social, poate influența sănătatea mintală. Surse comune de stres în această perioadă includ o scădere a activităților semnificative, stimuli senzoriali, implicare socială si stres financiar. Se adaugă lipsa accesului la strategiile tipice de coping și supape sociale, precum mersul la sală, în parc, într-un restaurant sau participarea la serviciile religioase”, a menționat el.

În plus, trebuie știut că cercetările psihologilor au descoperit că, într-o perioadă de distanțare socială, carantină sau izolare, putem experimenta frică, anxietate și îngrijorarea că noi sau apropiații noștri vor contracta virusul.

Unele persoane pot avea probleme cu somnul sau concentrarea asupra sarcinilor zilnice, sentimente de tristețe sau stare de spirit scăzută, vecină cu depresia, pot apărea din plictiseală, lipsă de ocupație și alte activități semnificative, întreruperea rutinei zilnice. Perioadele lungi de timp petrecute în casă pot provoca, de asemenea, sentimente de oboseală și singurătate. Putem simți furie, frustrare sau iritabilitate și sentiment de pierderea libertății personale, asociate cu izolarea și carantina”, mai spune specialistul în HR.

Citeste si:
Cum ar trebui să fie restructurat spațiul de lucru și ce propun...
Cum ar trebui să fie...

De asemenea, putem experimenta resentimente față de cei care au emis carantina sau ordine de izolare. Vedem cazuri zilnice de oameni care se manifestă nu tocmai elegant cu politiștii, cadrele medicale și autoritățiile.

Ce trebuie să facem?

Din fericire, există multe cercetări și dovezi stiintifice care ne pot ajuta cu ceea ce avem de făcut și pe care le putem aplica:

  • Experții recomandă să planificăm izolarea în avans, să luăm în considerare modul în care ne putem petrece timpul, pe cine putem contacta pentru sprijin psihosocial și, de ce nu, chiar psihologi, și cum putem rezolva orice nevoi fizice sau de sănătate mintală.

  • Pentru sănătatea mintală se recomandă limitarea consumului de știri din surse neoficiale. Este important să obținem informații corecte cu privire la COVID-19 de la organizații de încredere, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătătii, însă o expunere prea mare la mediatizarea virusului poate duce la creșterea sentimentelor de teamă și anxietate. Psihologii recomandă echilibrarea timpului petrecut pe știri și pe social media cu alte activități care nu au legătură cu carantina sau izolarea, cum ar fi cititul, muzica sau învățarea unei limbi străine.

  • • Să creăm și să urmăm o rutină zilnică - menținerea unei rutine zilnice poate ajută atât adulții, cât și copiii să păstreze un sentiment de ordine și scop în viață. Să încercam să includem activităti zilnice obișnuite, cum ar fi munca, exercițiul fizic sau invătarea, chiar dacă acestea trebuie executate de la distanță.
    • Să rămânem în contact cu ceilalți, psihologii sugerând utilizarea apelurilor telefonice, mesaje text, chat și social media. Dacă vă simțiți trist sau neliniștit, folosiți aceste conversații că o oportunitate pentru a discută despre experiență și emoțiile asociate.

Sursa foto: shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Citește și
TOP: Cinci idei pentru a-ți motiva angajații în perioade dificile
Setari Cookie-uri