Călin Georgescu, candidatul independent care o va înfrunta pe Elena Lasconi în turul doi al alegerilor pezidențiale s-a poziționat încă o dată împotriva prezenței companiilor străine în România, declarându-se un admirator al naționalizării. Totuși, companiile mari și corporațiile sunt cele care alocă cele mai mari bugete angajaților pentru a accesa programe de perfecționare la locul de muncă, dar și pentru recalificare. Cu alte cuvinte, acestea sunt cele care investesc cel mai mult în forța de muncă, potrivit informațiilor oferite de Confederația Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Independent, însă, de acest an marcat de alegeri în toată lumea, piața globală a forței de muncă își continuă traseul de schimbări de la an la an ca urmare a automatizării accelerate care ajunge să schimbe tot mai multe industrii. Tehnologia și inteligența artificială remodelează deja multe domenii și redefinește însăși natura joburilor și a productivității.
Adaptabilitatea și învățarea continuă rămân esențiale și sunt, de altfel, cerințele recomandate și de specialiștii de la World Economic Forum. România nu stă, însă, neapărat bine în ceea ce privește programele de formare (skilling), recalificare (reskilling) și dezvoltare (upskilling). Mulți angajatori din România sunt, însă, deja în urmă, iar din această categorie fac parte și IMM-urile.
În țara noastră funcționează circa 865.000 de companii mici și mijlocii (IMM-uri) și aproximativ 1.112 companii mari, conform datelor oferite de CONAF. Doar organizațiile mari, printre care se numără și multinaționalele au capacitatea necesară de a-și trimite angajații la cursuri unde să deprindă noi abilități care să îi ajute fie la jobul actual, fie într-o posibilă nouă specializare în care să se reconvertească.
„Sunt niște date statistici care nu știu dacă sunt neapărat pe placul nostru, dar așa arată realitatea (...) Amprenta companiilor care au această capacitatea de a investi în programe de profesionalizare și reprofesionalizare este extrem de mică. Da, sunt companiile mari care fac lucrul acesta, dar noi trebuie să coborâm această scară în zona întreprinderilor măcar mijlocii”, a declarat Cristina Chiriac, Președinte, CONAF, la o un eveniment organizat de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării.
Liderul CONAF mai atrage atenția că în rândul IMM-urilor activează aproape 3,1 milioane de angajați (din cele 4,1 milioane de persoane cu contract de muncă ce lucrează în sistemul privat) și doar 1 milion de angajați sunt parte din companiile mari, unde angajații au cele mai multe șanse la învățare.
Care vor fi cele mai apreciate abilități în viitorul muncii. Angajatorii ar fi bine să-și facă „vara sanie și iarna car”
În prezent, România ocupă locul 18 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte numărul de programe academice specializate în domeniul inteligenţei artificiale. Pe primele trei locuri se află Germania, Ţările de Jos şi Suedia. În ceea ce privește abilitățile care vor conta tot mai mult într-un viitor axat pe AI și tehnologii noi, analizele de până acum de la World Economic Forum ne arată că angajatorii vor aprecia tot mai mult gândirea analitică și creativă, ca fiind cele mai importante abilități pentru pentru următorii cinci ani. Pe lângă acestea, atenția ar mai putea fi concentrată și asupra învățării de competențe digitale, precum și dezvoltarea abilităților de comunicare și colaborare. Totodată, se va pune accent pe învățarea continuă (să fii deschis să înveți noi tehnologii, să te adaptezi la schimbările din industrie), pe agilitate (să fii dispus să înveți rapid) și pe căutarea de noi direcții în carieră și noi specializări (să devii expert într-un domeniu specific pentru a crește valoarea ta pe piața muncii și pentru a atrage angajatorii). De asemenea, empatia și ascultarea activă vor fi și ele esențiale într-un viitor dominat de tehnologii noi și de inteligență artificială.
Și în România, la fel ca peste tot în lume, complexitatea joburilor va crește, dar avantajul este că munca noastră ne va permite să aducem mai multă valoare adăugată în piață. Angajații vor trebui să facă eforturi suplimentare pentru a învăța și pentru a se reinventa, iar la acest demers va trebui ca și angajatorii să se implice. „Nu doar o companie sau alta vor fi nevoite să investească în training, ci toate, pentru a supraviețui”, după cum spunea Sorin Faur într-un interviu. Și Mihaela Feodorof, Executive Coach & Business Consultant Performanceway (foto), subliniază, la rândul său importanța investițiilor în oameni.
„Da, dacă nu din credință, măcar de nevoie tot ajung la aceste decizii. Proiectele de `reskilling si upskilling` sunt printre puținele pârghii de acțiune care le-au rămas la îndemână. În fapt, noi asta facem toata viața. Știu că mă repet, dar să fiu mai bun azi decât ieri și mâine decât azi, este un exercițiu integrat pentru mine, chiar dacă nu-mi iese zi de zi. Dar încerc să trăiesc și acționez cu această mentalitate. Ce este mai valoros este că liderii de business, fie că sunt acționari, fie că sunt la cârma afacerilor, privesc acest demers ca pe o investiție și nu ca pe o cheltuială. Dacă nu acum, atunci când? Să-ți faci vara sanie și iarna car este modelul vredniciei transmise prin folclorul românesc. Desigur, și sa actionezi punctual, când îți ajunge cuțitul la os sau rezultatele în scădere te trag de mânecă, este un alt exercițiu necesar și care o sa te ajute să minimizezi pierderile sau să nu repeți greșeala. Mi-ar plăcea însă să ne uităm la acțiunile noastre ca demersuri care vor produce efecte pe termen lung, perene, nu doar ca să ieșim la liman”, a precizat specialistul pentru Wall-Street.ro.
